Poezie
ard
psi
1 min lectură·
Mediu
nu te întreb nimic. ard.
îmi amintesc lucruri pe care aș fi vrut să le uit.
lumea asta e făcută din cicatrici. suntem oile însemnate cu sânge
suntem o turmă tristă care paște iarba amară
am ajuns să nu te mai întreb nimic. am ajuns să-mi amintesc totul.
duminicile nu ne mai ajung pentru pace
liniștea sfâșie carnea lumii
pe când eu ard în toate febrele. așa cum mi-ai spus
am focul în sânge
nu pot să domolesc nimic.
în unele nopți trupul meu fuge în al tău
ca să plouă.
086.499
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “ard.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/poezie/14091977/ardComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DCDistincție acordată
DCdorin cozan✓De fiecare dată când citesc textele tale, îmi revine ideea că poezia este viața noastră și mai mult decât atât - este adevăr. Atunci când el e spus simplu, oferit ca un dar, ca o jertfă aproape, atunci e posibilă depășirea clișeului poetic și reînnoirea sa, reînvierea. O de-lăsare în cel iubit - e tot ce frumusețea și pacea îmbie.
0
ȘPUn poem sfâșietor, o lirică aparte,
într-un patetism poetic dincolo de rigori...
Felicitări!
într-un patetism poetic dincolo de rigori...
Felicitări!
0
OADistincție acordată
acest ard interior și pentru ultimele două versuri poetice, mă declar admiratoarea poeziei de dragoste, a acestor versuri delicate!
0
CParzi mocnit și facil. nu sunt impresionată. prea mult nimic:,,nu te întreb NIMIC...am ajuns să nu te mai întreb NIMIC...nu pot să domolesc NIMIC."
prea multe explicații:,,îmi amintesc lucruri pe care aș fi vrut să le uit...am ajuns să nu te mai întreb nimic. am ajuns să-mi amintesc totul...așa cum mi-ai spus/ am focul în sânge..."
,,duminicile nu ne mai ajung pentru pace
liniștea sfâșie carnea lumii" sunt singurele versuri care rămân în picioare. prea puțin pentru a fi reco. e doar o simplă părere.
,,cicatrici"- formă nerecomandată pentru pluralul substantivului cicatrice. ce spui de cicatrice?(sg. si pl.)
prea multe explicații:,,îmi amintesc lucruri pe care aș fi vrut să le uit...am ajuns să nu te mai întreb nimic. am ajuns să-mi amintesc totul...așa cum mi-ai spus/ am focul în sânge..."
,,duminicile nu ne mai ajung pentru pace
liniștea sfâșie carnea lumii" sunt singurele versuri care rămân în picioare. prea puțin pentru a fi reco. e doar o simplă părere.
,,cicatrici"- formă nerecomandată pentru pluralul substantivului cicatrice. ce spui de cicatrice?(sg. si pl.)
0
INDragii mei, vă mulțumesc mult pentru citire și aprecieri. Părerile voastre sunt foarte importante pentru mine.
0
GPMie mi-a plăcut textul acesta, nu numai pentru sugestii, stări create, ci și pentru conținut, cu idei bine articulate, utilizând și paralelismul sintactic, și opoziția semantică, chiar dacă pare cam explicativ. E acceptată și forma „cicatrici” pentru plural, e adevărat, recomandată fiind „cicatrice” (cf. „DOOM 2005).
0
EKsuperb poem, Ioana!
0
BPe că nu e tocmai un poem. e mai degrabă un stil jurnalistic, care nu cere nicio plasare și chestionare ontologică a celui care citește. mi se pare de-o gratuitate sfâșietoare.
mai mult, țin să menționez că punctul nu e liant între idei. mi se pare că poezia devine inutilă prin formule de genul "ard", care se vor metafore.
în fine, pot fi înjurat, însă e doar o părere care privește poemul dumneavoastră și, totodată, intenționalitatea mea în poezie. slab.
mai mult, țin să menționez că punctul nu e liant între idei. mi se pare că poezia devine inutilă prin formule de genul "ard", care se vor metafore.
în fine, pot fi înjurat, însă e doar o părere care privește poemul dumneavoastră și, totodată, intenționalitatea mea în poezie. slab.
0