Poezie
habar nu am cine ești
lighioana
1 min lectură·
Mediu
nu știu cine ești. de ce încremenești în mine în fiecare clipă.
de câte ori orbesc te simt cântând mai departe un imn.
ceva ce se întâmplă cu tine mă incită
mă aduce în pragul disperării în stare să strig noaptea
când toți oamenii dorm. tu nu dormi.
tu strălucești din miezul lucrurilor.
ești verde. nu clorofilic. doar verde.
uneori sunt gata să fac dragoste cu tine
să-ți smulg pielea să mă strecor în miezul tău
sunt gata să mă las în voia acelui cântec imaginar fără sunete fără armonii
doar balans în ritmul straniu al nesomnului.
dacă m-aș întoarce repede din mine
atât de repede încât să-mi rămâi pe retină
dacă ți-aș cuprinde privirea și aș face din ea o câmpie
dacă aș adormi odată în somnul tău imposibil
poate doar așa.
noaptea e plină de ochii tăi. noaptea e o caracatiță
care mă îmbrățișează cu brațele tale.
locuiești în mine în locul meu în cântecul meu.
!să nu-mi las picioarele afară
să nu-mi las vreo toamnă la întâmplare!
poate că ești un cântec carnivor
poate că ești un copac.
lucrurile se vor lămuri peste un timp
când toată lumea va pleca din noi.
034.224
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 195
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “habar nu am cine ești.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/poezie/13910975/habar-nu-am-cine-estiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMAMAlina Manole✓Frumos acest text si nu stiu daca as putea schimba ceva in el sau sa il las asa, un text \"ca o caracatita\" care te cuprinde, fie zi sau noapte. Totusi, nu imi place \"incita\", poate gasesti altceva.
0
INAlina, e o frumoasă surpriză prezența ta aici, după o pauză foarte lungă. acum îmi dau seama că, într-un fel sau altul, te aștepatm. mulțumesc mult.
0
ADNu e chiar așa de greu. Uite, fără ploaie! Cel puțin ca sintagmă, pentru că dacă te refereai la o stare de ploaie atunci e mai greu ce-i drept. Îmi place că îmbrățișarea unui om poate fi de caracatiță și că omul poate să ia chiar locul nopții. În rest, și pe mine mă interesează grafia spaniolă, mai ales, la semnele de întrebare și mai cred că deși nu e de forța celuilalt poem e un flux continuu, ceea ce e de bine.
0