nu aș fi în stare să-l inventez

și dacă nu ar exista

mă rog

dacă nu ar fi existat acel om pe care nici măcar nu l-am întâlnit

dacă nu ar fi pus cuvinte în mine ca într-un insectar cuvinte fluturi cuvinte pietre cuvinte pământ cuvinte apă

și dacă nu mi-ar fi îndesat lumea în timpane cu muzica lui de toamnă de vară de dragoste de așteptare și de neuitare

dacă nu aș ști că are plămâni și că respiră aerul acesta de foarte departe

aerul nostru din tuburile de la orgă

dacă nu aș fi sigură că noaptea sufletele se întorc acasă ca niște fuioare de fum ca acelea pe care le-am văzut când mă întorceam prin cer

și cu siguranță facem dragoste chiar acolo

facem dragoste în pod

și apoi creștem copiii din flori

ne luăm concediu și fugim în lume doar cu jumătate de trup

cu jumătate de gură

cu jumătățile noastre de singurătate

tocmai de aceea

ca să ne completăm la mijlocul distanței

dintre mine și tine

dacă nu ar exista nu aș fi în stare să-l inventez

nu aș fi în stare de nimic