Jurnal
coincidențe fatale
jurnal cu tine, o lighioană și restul lumii
1 min lectură·
Mediu
nu eram decât o echimoză în sufletul tău izbit de orizonturi
îmi crescuse un rând de solzi arămii peste amintiri; tu erai povestitorul eu martora unor cataclismice gesturi care nu mai semănau de mult a zbor
între noi moartea ridicată pe vârfuri se masura cu toate celalte închipuiri
femeia din nord ne privea cu subînțeles
eram atât de frumoși așa iluzorii morți nenăscuți în uterul bolnav al lumii
încât începeam a crede că suntem posibili atunci când ploua
tu mistificai visul dintâi cu voie și fără de voie
chiar în clipa când femeia din nord ne năștea
073.946
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “coincidențe fatale.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/96948/coincidente-fataleComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
REiti gasesc aici o succesiune de prabusiri si ridicari (pe varfuri), unele intentionale, altele involuntare, poemul se misca intre ele, se naste si isi da duhul (in sensul de a se transmite pe sine) in fiecare cuvant.
sunt incantata de poem, daca as fi avut mijloacele necesare i-as fi atasat si eu o stea. multumesc si pentru vizitele pe care le-ai facut textelor mele, te mai astept, eu una in mod sigur am sa mai trec pe aici, cu gesturi care seamana sau nu seamana a zbor.
sunt incantata de poem, daca as fi avut mijloacele necesare i-as fi atasat si eu o stea. multumesc si pentru vizitele pe care le-ai facut textelor mele, te mai astept, eu una in mod sigur am sa mai trec pe aici, cu gesturi care seamana sau nu seamana a zbor.
0
ML
Ioana, eu pot sa ii reprosez un singur lucru poemului tau: forma uzata, vehiculata, pe care si eu am adoptat-o de atatea ori, imperfectul acela constant care ii da o voce stinsa. In rest mister, speranta si toate ingredientele necesare unui astfel de jurnal cu tine, lighioana si restul lumii.
0
INSilvia, mă bucur foarte mult că ai rezonat; îți mulțumesc!
Amalia, ești aici...înseamnă că ne vedem, ne auzim:) e bine. te mai aștept.
Lavinia, e o surpriză foarte plăcută prezența ta aici; ai dreptate; e o formă uzată; inițial am folosit prezentul, am schimbat ulterior, deci e un imperfect ostentativ aici...:) e jurnalul rostit cu voce stinsă, în șoaptă, în gând. Mulțumesc!
Amalia, ești aici...înseamnă că ne vedem, ne auzim:) e bine. te mai aștept.
Lavinia, e o surpriză foarte plăcută prezența ta aici; ai dreptate; e o formă uzată; inițial am folosit prezentul, am schimbat ulterior, deci e un imperfect ostentativ aici...:) e jurnalul rostit cu voce stinsă, în șoaptă, în gând. Mulțumesc!
0
CBSi eu bat cam in aceleasi oale ca si Lavinia. Problema este ca uzura de forma se reflecta cumva si in cliseizarea poeziei. Nu prin imagine ci prin incadrarea intr-o anumita structura. (\"eram atat de .... incat....\"). Stiu ca ai puterea sa reinventezi ordinea cuvintelor. Te citesc cu mare interes in continuare,
C.
C.
0
INOf, Claudiu, ce bine ar fi dacă aș avea puterea să reinventez ordinea ...:)
nu mai pot să schimb ordinea cuvintelor, ele cresc în mine dușmănos și cumplit, au viața lor independentă de viața mea care le e imagine de carne în doar două culori.
mă bucur că ești aici. îți mulțumesc!
cu drag,
i.
nu mai pot să schimb ordinea cuvintelor, ele cresc în mine dușmănos și cumplit, au viața lor independentă de viața mea care le e imagine de carne în doar două culori.
mă bucur că ești aici. îți mulțumesc!
cu drag,
i.
0
CBSunt tot timpul pe aici, relax, dar de multe ori are si tacerea orgoliul ei. Am incredere in tine, fiindca am mers in urmele tale si mi s-au lipit de talpi.
Cu drag,
C.
Cu drag,
C.
0
Hmmm, de fapt voiam sa spun, Ioana, ca acesta e un poem de stea.