Mediu
nu știu cum se termină. tu nu citești niciodată aici. tu nu citești niciodată sfârșitul. așa că nu vom afla. după un timp ni se va părea chiar frumoasă nesfârșirea.
eu sunt bine. eu dansez în pielea unei femei oarecare. cânt cu vocea ei zâmbesc cu zâmbetul ei după ce fac dragoste numai cu tine.
nu știm cum se termină. presimțim că e o poveste fără sfârșit. inventăm mii de începuturi. labirintul ne lasă libertatea de a nu-l vedea până la capăt.
033.481
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “poveste din labirint.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/236969/poveste-din-labirintComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
o bila se rostogolea pe scara. rostogolirea si loviturile ei au ceva muzical. apoi ai aparut tu prin fata luminatorului. dansai cu manechinul din lemn de gutui. ii sopteai ceva, a poezie: \"o rază mi-a tăiat gândul în două. cine s-ar tăia de bunăvoie în strigătul meu. cine? am încercat să nu mă opresc. am ascultat un timp până ce el s-a transformat în ploaie. inventăm mii de începuturi. labirintul ne lasă libertatea de a nu-l vedea până la capăt\"...
0
îți mulțumesc pentru că mă citești de la un capăt la altul...
0
când \"labirintul ne lasă libertatea de a nu-l vedea până la capăt\" avem dreptul să visăm, să trecem dincolo de realitate, să desenăm contururi de povești în acel univers numai de noi știut, numai de noi locuit. Labirintul e al fiecăruia și și-l poate afla sau nu.
0
