Mediu
tocmai îți spuneam că putem scrie un poem nesfârșit
numai al nostru
din care nimeni să nu înțeleagă nimic
tocmai îți arătam o gaură mare în perete
prin care a fugit șobolanul
după ce ne-a ros toată casa
îți spuneam că nu mai avem casă
când ai scos din buzunar un bilet
pe care scria ceva indescifrabil
doar noi puteam citi
era un bilet de sinucigaș
acolo se spune că suntem liberi
dumnezeu înțelege că nu se mai poate
ne lasă o frânghie pentru amândoi sau la alegere
un hău
câte un tub de diazepam
sau să ne iubim până la moarte. cum vrem.
tu spui că ar trebui să ne prefacem
că nu știm cum se termină toată treaba asta
dar eu nu pot să mă mai prefac
lumea începe să fie plină de lighioane care-mi seamănă
nu pot să te mint. înțeleg tot ce spui
și tot ceea ce nu spui înțeleg
știu cum se termină.
033.405
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “bilet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/226736/biletComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
era indescifrabil?! hmmm... și totuși ne-ai dezvaluit ce era scris pe acel bilețel de sinucigaș. mi se pare puțin tras de păr versul cu șobolanul care a ros casa. și toți știm cum se termină: \"la cimitir!\"
0
Marian, s-ar putea să ai dreptate. textul e un bilet indescifrabil pentru ceilalți. știi cum e, când iubești și când mori nu prea îți ies bine poemele. uite că se verifică.
0
cine iubește, cine moare și cine scrie poemele?! sfatul meu este să nu ne părăsești așa devreme. mai așteaptă și tu să vină vara, să te sinucizi, așa, pe o pajiște înverzită, pe cântecul greierilor. din strictul necesar îți recomand o lună plină și niște haine subțiri de vară că să poți suporta traversarea Styxului!
0
