Mediu
tu nu înțelegi cum aștept. cum stau în mine ca un ghem. cum nu mai știu ce e înafară. cum las lumea să alunece peste mine. în fiecare zi număr clipele. în fiecare zi aceste infinități mă lasă în singurătatea mea incurabilă. încerc să nu schimb nimic în speranța că vom rămâne îmbrățișați. dar se schimbă totuși ceva. eu devin inutilă respirației tale. mă privești ca pe o străină. privirea ta întâmplătoare mă caută în frig. mă caută în trunchiul meu gol. ca un copac în noiembrie.
033.688
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 87
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “infinități.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/214050/infinitatiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
nu știu dacă am spus vreodată că textele semnate de tine au ca trăsătură comună o vorbire firească trecută pe curat. mai trec pe aici. sper să mai găsesc povești mai simple sau mai bogate.
0
Monica, am ajuns târziu aici, dar mai bine mai târziu decât niciodată. mă bucură cuvintele tale. mulțumesc.
0
Impresia comunicarii, a scrierii pentru el este evidenta dar cu cit mai adinc ar fi daca ar exista realizarea indreptata voit spre cititor si pierderea, invaluirea in acesta...
0
