Mediu
nu mai scriu despre mine. scriu despre o prelungire călătoare a mea.
oricum drumul ia tot.
ajungi și tu într-un târziu
când așteptarea e de piatră așa cum mi-ai spus.
nu mai vorbesc despre mine ci despre o lighioană ce s-a ascuns în trupul tău ca într-un mormânt proaspăt
mama e tot mai mică. e deja cât o sămânță neagră. mi-e teamă c-o va înghiți Pasărea Curcubeu
abia atunci își va pierde doliul și va fi iarăși iubita tatălui meu
am întârziat ca în fiecare zi. aștept un semn. linia vieții noastre e încă prea departe.
cineva îmi scrie din tren. e un călător fericit care înghite câmpiile, apele, munții și orașele din fereastră.
într-o zi mi-a spus adevărul
că nu există nicio stație. gările aleargă împreună cu noi
dar ajung cu puțin înaintea noastră și ne pregătesc despărțirile.
într-o zi am aflat adevărul. nu există așteptare.
095.397
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 147
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “Pasărea Curcubeu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/180314/pasarea-curcubeuComentarii (9)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CV,,Intr-o zi am aflat adevarul nu exista asteptare\" este un vers special. Mi-a facut placere sa citesc poemul.
Succes!
Succes!
0
EP\"mama e tot mai mica. e deja cit o saminta neagra. mi-e teama c-o va inghiti Pasarea curcubeu
abia atunci isi va pierde doliul si va fi iarasi iubita tatalui meu\". Superb.
Penultima strofa parca mi-ar fi dedicata.
Drag,
Emil
abia atunci isi va pierde doliul si va fi iarasi iubita tatalui meu\". Superb.
Penultima strofa parca mi-ar fi dedicata.
Drag,
Emil
0
ACtextele tale ma seduc si-mi place sa tac dupa ce le citesc... o tacere de un tip special, dupa care urmeaza o incercare de dialog cu ele, un dialog care-mi pare ca se produce si care-mi place enorm...
\'nu mai scriu despre mine. scriu despre o prelungire călătoare a mea\'
prelungirea asta trecatoare poate fi textul insusi... sau privirea care il naste...
\'într-o zi mi-a spus adevărul
că nu există nicio stație. gările aleargă împreună cu noi
dar ajung cu puțin înaintea noastră și ne pregătesc despărțirile\'
imaginea asta imi place enorm...
\'într-o zi am aflat adevărul. nu există așteptare\'
asteptarea si uitarea sunt singurele lucruri in care mai cred. versul tau parca mi-ar spune ca a murit mos craciun:) si incep sa ma simt matur...
\'nu mai scriu despre mine. scriu despre o prelungire călătoare a mea\'
prelungirea asta trecatoare poate fi textul insusi... sau privirea care il naste...
\'într-o zi mi-a spus adevărul
că nu există nicio stație. gările aleargă împreună cu noi
dar ajung cu puțin înaintea noastră și ne pregătesc despărțirile\'
imaginea asta imi place enorm...
\'într-o zi am aflat adevărul. nu există așteptare\'
asteptarea si uitarea sunt singurele lucruri in care mai cred. versul tau parca mi-ar spune ca a murit mos craciun:) si incep sa ma simt matur...
0
LZIntr-adevar mamele se fac tot mai mici, puncte albe sau negre, e trist dar au trecut saracele prin atitea statii ca trebuie intelese, vor sa-si mai odihneasca oasele obosite stringindu-le-n ele insile.Cit despre noi...asteptam mereu ceva ce ne asteapta...
0
FFciudat, dar lighioana ta e invelita intr-o blanita moale moale.
iti vine s-o atingi, desi ii banuiesti coltii.
iti vine s-o atingi, desi ii vezi sclipirea ochilor.
si totusi
intr-o zi o faci
si afli adevarul
prea tarziu pentru a ramane
dintr-un canin ii curge un strop din tine plecand ramai
linia aceea e inca departe
iti vine s-o atingi, desi ii banuiesti coltii.
iti vine s-o atingi, desi ii vezi sclipirea ochilor.
si totusi
intr-o zi o faci
si afli adevarul
prea tarziu pentru a ramane
dintr-un canin ii curge un strop din tine plecand ramai
linia aceea e inca departe
0
INIonuț, nu știu dacă Pasărea Curcubeu e personajul negativ. nu știu nici dacă moartea e personaj negativ sau pozitiv. nici măcar nu știu dacă ea există.
Victoria, mulțumesc mult!
Emil, da :) strofa aceea îți este dedicată. de fapt poemele tale au fost sursa de inspirație. mă bucur că ai sesizat.
Alexandru, așa e. asta am simțit și eu când am aflat că nu există așteptare. dar cred că există Moș Crăciun :)
Luana, mama redevine sămânță și asta mă sperie. și eu sunt mama cuiva...
Florina, despre lighioana asta am vorbit și voi mai povesti un timp. uneori mă mușcă de suflet, mă îmbracă în pielea ei animală, urlă cu mine cu tot...de-astea face ea. :)
Victoria, mulțumesc mult!
Emil, da :) strofa aceea îți este dedicată. de fapt poemele tale au fost sursa de inspirație. mă bucur că ai sesizat.
Alexandru, așa e. asta am simțit și eu când am aflat că nu există așteptare. dar cred că există Moș Crăciun :)
Luana, mama redevine sămânță și asta mă sperie. și eu sunt mama cuiva...
Florina, despre lighioana asta am vorbit și voi mai povesti un timp. uneori mă mușcă de suflet, mă îmbracă în pielea ei animală, urlă cu mine cu tot...de-astea face ea. :)
0
FNo poezie si moderna si eleganta. E o performanta. Nu stiu daca e foarte fericita repetitia \"intr-o zi\".
0
INmă bucură mult vizita și comentariul tău. cât privește repetiția în cauză, ea s-a produs dintr-un reflex atavic al repetărilor în poezia declamativă, cred...:)
0
ci doar o constanta balanta intre viitor si trecut.. exista asteptare.. asteptarea este sinonim cu prezentul, care este sinonim cu eternitatea ...
ai cateva versuri care m-au atins in mod deosebit, de o tristete adanca.. e clar .. Pasarea Curcubeu e personaj negativ ..
Ionut.