Mediu
nu am destulă pace să-ți spun cum a fost. îmi amintesc doar atât: crizanteme. mii sute de mii. înfig tulpinile în morminte. pământul e umed călduț. e bun.
sub liniște ceva urlă astfel încât eu aud foarte clar. calc pe frunze pe alte morminte. acolo e o împrejmuire veche. un copil mort la 1 an. în anul 1950. îmi simt călcâiul greu. îmi simt oasele îmbinându-mă ca pe o străină. sunt în același timp sub flori și deasupra lor.
mai mult ca oricând ești în creierul meu. moartea are de-a face cu noi. cu mine și cu tine.
023.696
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “crizanteme !.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1751844/crizantemeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
INcomentariul tău e un poem tare fain. ți-aș da o stea pentru apocalipsa de crizanteme. chiar așa am simțit. și toată ziua mi-au mirosit mâinile crizanteme și a morminte...
mulțumesc mult! te mai aștept cu drag,
i.
mulțumesc mult! te mai aștept cu drag,
i.
0
ce risipa de flori defuncte ziceam
mi-am luat si eu buchetul de morti
de masculi fara expresie si ne-am dus
unde e viata mai tare si mai bengoasa
intr-un club feminin de strip-tease
eram bodyguarzi le temperam temperatura
madamelor extaziate
era ca in apocalipsa dupa eva
ceva mortal ce sa mai
innebunesti
rezistam eroic sa ne omoare de bucurie cele vii
ce sa mai plingem morti si raniti
astea au de-a face doar cu vaduvitii
azi e o zi mai vie ca niciodata
poate maine ne paleste damblaua
sa ridem sa celebram
descreieranta asta
apocalipsa de crizanteme