Mediu
mi-au spus să aștept. îmi creșteau unghiile îmi smulgeau sufletul. sufletul e o carne, mă gândeam înghițind întunericul cu înghițituri mari. și nu se termină niciodată nici sufletul nici întunericul.
era nunta noastră. ciorile prevesteau. dar noi nu observam nimic. nu băgam în seamă morții. singurii noștri nuntași adevărați.
singurătățile împleteau funii. ne spânzuram de cer de începutul lucrurilor de tot felul de cuvinte găsite printre noi.
023.623
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 67
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “nunta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/1740789/nuntaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
mie acest tecst mi se pare doar un inceput. e nedezvoltat. rahitic. si nu are finalitate. (in ce priveste tema, moartea ca nunta... mi se pare cam straveche... la tara, inmormantariloe celor care nu au fost casatoriti pana la o anumita varsta, se fac sub forma de nunta)
0
Leonard, când ai dreptate ai și n-am ce-ți face...:)
0
