Mediu
știi cât de puțin loc îmi trebuie.
respir în pumni.
mă retrag din toate amintirile, din aer, din apă, din trupul tău aspru, din carnea nevăzută a lucrurilor.
îmi donez organele, îmi donez corneea. ciudat cum din ochi nu-mi rămâne decât lacrima penibilă și oarbă.
acum sunt tot mai puțină, dar păstrez conturul desenat de tine cu degetul pe oglindă. doar acolo am rămas eu, aceeași cu tine cel plângând pe ascuns.
023.664
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “respir în pumni.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/159927/respir-in-pumniComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
INRadu, ai dreptate în ceea ce privește corneea. cred că simțeam nevoia să leg lucrurile, să aduc vorba despre ochi, dar mai e și faptul că întotdeauna m-a impresionat transplantul de cornee. știi și tu cum e cu textele astea, nu știi niciodată din ce cotlon al subconștientului te invadează o idee...mulțumesc mult. dacă vreodată va deveni text, voi modifica așa cum mi-ai sugerat.
0
Mi-a placut mult poezia ta... chiar daca-i personala. E o personala neinvaziva.
Ca sa fiu sincer (dar stiu ce usor e sa tai cand nu e textul tau :)... as fi renuntat la \"imi donez corneea\", pt ca, dupa \"imi donez organele\", continuarea \"ciudat cum din ochi...\" include si donarea corneei :)