Mediu
poemele acestea nu fac decât să-mi dovedească singurătatea.
Maia mă strânge în brațe și atunci înțeleg că sunt mama acestei lumi. că într-o zi fără să fiu conștientă de miracol a alunecat din mine miezul fierbinte și s-a făcut cer, s-a făcut ploaie, s-a făcut visul meu singular.
ea nu mă întreabă de ce sunt mută și oarbă, de ce trag după mine acest întuneric amar.
ea îmi dansează pe suflet ca o balerină albastră presărând din vârful buzelor ei un curcubeu cald.
043.586
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “Maia.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/144422/maiaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
INVlad, îmi dau seama că ai înțeles perfect ce am simțit. îți mulțumesc!
Costin, este într-adevăr un text despre singurătate, dar și despre fericirea de a descoperi lumina la capătul întunericului, despre rațiunea de a fi, până la urmă. te mai aștept cu drag,
ioana.
Costin, este într-adevăr un text despre singurătate, dar și despre fericirea de a descoperi lumina la capătul întunericului, despre rațiunea de a fi, până la urmă. te mai aștept cu drag,
ioana.
0
RSMeriti nota 10 ! Superbe idei ! \" poemele acestea nu fac decât să-mi dovedească singurătatea \" \"ea nu mă întreabă de ce sunt mută și oarbă, de ce trag după mine acest întuneric amar \" ... Bravo !
0
Mi-ai amintit de o stare pe care si eu am redat-o candva intr-o poezie, un fel de dans cu fetita mea pe Karunesh...
\"ea îmi dansează pe suflet ca o balerină albastră presărând din vârful buzelor ei un curcubeu cald\"... superb, pentru cine a trait, pentru cine isi mai aminteste cum este, pentru cine va sti... felicitari.