15. în rest sunt bine

ce să-ți spun. 15 este un număr divizibil cu 3 și cu 5. îmi place. despre mine nu știu. dacă ar ploua ți-aș spune: plouă. dar nu. nu pot să-ți spun mare lucru despre mine acum. totuși am făcut un semn mic. așa cum îndoi un colț al paginii ca să știi unde ai rămas eu am marcat clipa în care ne-am despărțit atunci în aeroportul arlanda ca să țin minte până unde am trăit în rest sunt bine. îmi rătăcesc cheile ochelarii poșeta caut mereu câte un obiect sau câte o ființă îmi rod unghiile ascult bach dintr-un fel de superstiție așteptarea nu mi se pare nici mai lungă nici mai scurtă decât de obicei cred că e una absolut normală un soi comun de așteptare nimic deosebit nefiresc nimic care să pună în pericol vreo clipă sau alta timpul împletește coșuri imense de răchită la capătul lumii zidește și dărâmă înmulțește și împarte întruna mie nu-mi rămâne nimic de făcut decât să îndoi cîte un colț în caz că vreau să-mi amintesc unde am rămas