Jurnal
zoom
p s i
1 min lectură·
Mediu
Z
au inventat un tramvai special pentru noi. cică am putea să călătorim în timp. și invers, timpul ar putea să călătorească prin noi. de asemenea, am putea să avem câte un clopot în saloane. fiecare ar da un semnal când ar ajunge. astfel am afla când a sosit timpul.
OO
tot venea o vizitatoare care purta în burtă un stol. așa se menținea în stare. sunt chiar vorbele ei. așa avea să-și viziteze iubitul un timp în care el putea liniștit să devină transparent. nu făcuse nimeni niciodată vreo aluzie, dar toți începuserăm să-l cercetăm cu un interes pur meteorologic înainte de ploaie.
M
la mijloc sunt puși pacienții taciturni. lumina lor arde încet ca un miez.
apoi vin straturi întregi de gălăgioși
toți călătorii cu bilete mototolite în nevrozele lor anxioase
toate vorbele pe care le notează doctorii pe foi cu antet
toate ciorile și câinii spitalului
toată hărmălaia din timpul unei zile normale de lucru.
la sfârșit, pe margine sunt puse insomniile noastre fluturând necontenit ca niște steaguri.
033.843
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 171
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “zoom.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/13951985/zoomComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Iarina, îți mulțumesc mult pentru citire. nu cred că trebuie să ne îndepărtăm de clopote, doar că atunci când primim câte un clopot ar trebui să înțelegem ceva...poate să devenim temple...nu știu.
i.
i.
0
oamenii trec prin timp si invers. sunt convins de asta, altfel n-am mai exista batranetea si nici amintirile. deci calatoria in timp e posibila, doar ca se face cu o viteza anume, pe care nu oamenii nu o stabilesc.
0

E frumoasă călătoria cu margini insomniace. am înțeles că trebuie să ne îndepărtăm de clopote. Cu cît venim mai aproape de ele, cu atît le auzim mai tăcut. Dar aici (cînd e vorba de timp) știu ele unde să se-așeze în zoom și bine fac.