Nealb de atingere

Eu așa văd poemul: dens, pasajul median îl diluează involuntar, dacă primele versuri s-au mai întâlnit cumva altfel, ultimele se detașează prin spiritul de observație care scoate la lumină paradoxul frumuseților oarbe ale firii...
”Luna e jos
parcă e șaua
pe mânzul albastru

vino și ia-mă
fluturii dau
cu capul în ziduri”

Inclin sa cred ca aveti dreptate, Domnule Mihalache, asa ca voi lua in considerare scoaterea "pasajului median". Va ramane astfel esenta, cu puternic impact vizual si emotional, sper.
Va multumesc pentru atentie si parerea constructiva.

Liebe Grüße!(LG,)

Joana

E așa de simplă și scurtă poezia, încât ''atingerea'' ei cu privirea proprie pare că o dezintegrează, ce apreciez la ea nu este poezia în sine, ci numărul de cititori, din acest punct de vedere poezia e lipicioasă.