Ioana Florea

lipsesc sporadic diacritice, in rest poezia e frumoasa, dulce, merita citita...o sa stau cu ochii pe tine...
dupa ce o vei corecta, sunt sigura ca nu va mai fi la atelier!

\"o poftă aproape bipedă\" foarte interesant, nu cred ca voi uita vreodata acesta pofta a ta bipeda, imi place...un stil interesant, care prinde....e pe gustul meu! finalul foarte interesant, merita sa te delectezi cu o asemeanea poezie! felicitari, imi place!

cu respect,
ella.

superb....imi place, o poezie romantica, clasica, o realitate care se îmbină armonios cu basmul, o poveste de dragoste in versuri splendide!
\" Sub vechi candelabre,argintul din stern\" foarte inspirat, un vers minunat, candid
finalul este unul fericit...nu-s o amatoare de happy end, dar acesta este chiar reusit si meriti toata stima mea! o sa fiu cu ochii pe dumneata!;)
numai bine,
ella.

mmm.....interesantă poezie, si duritatii imaginii ii mai adaugi si cuvinte...explicitem, deci iese ceva care nu ingaduie indiferenta, te frapeaza ...imi aplce cum ai inceput si cum ai termiant, cu acel \"du-te dracu\"!

textul tău pot sa zic ca inca ma mai imbie sa-l citesc iar si iar...imi place cum expui sirul de lovituri dat copilului acela, e infiorator si imi place....iar finalul este pur si simplu delicios! iar noi lectorii trebuie sa ne punem imaginatia la incercare si sa ne imaginam cum va fi dupa ....masina!!;)

imi place poezia ta caci transmite ceva. \"Nu am fost nicicând o Doamnă ,La aspect și la cuvânt.\"....imi place, in aceste versuri imi amintesc de o anumita perioada din viata mea... si eu exact aceeasi parere despre viata...\"catea nebuna\"!!

daca ai mai lucra un pic la ea cred ca ti-ar scoat-o de la atelier ...ideea este super....mie personal imi place!

nu am putut sa nu observ unele referiri biblice...vantul nu apare in geneza deci \" vântul copil nedorit al creației\". apa neinceputa este echivalent cu apa pura, sfanta chiar, potrivita pentru un inger, indeosebi pt un inger al apocalipsei, ingerul celei de-a 5-a trambite, care este si primul care aduce moartea pt oameni.
dar ceea ce m-a facut pe mine sa ma framant o seara in treaga, e de ce tocmai ingerul celei de-a 5-a trambite?? putea fi al 7-lea care distruge intreaga omenire...are o anumita semnificatie ca e al cincilea??
eu una am zis ca l-ai ale pe acesta pentru ca este si cel care deschide fantana Adancului,eliberand lacustele care chinuie cel mai tare oamenii timp de 5 luni....
asta e parerea mea...

desigur ca toate sfaturile voastre cunt luate in considerare si bine chibzuite pentru ca vreau sa ma perfectionez...fiind tanara ma las cuprinsa de miraj uneori si ma cam iau degetele pe dinainte...multumesc pentru observatie...

foarte frumaosa poezia...sincer, mai placut foarte tare cum ai sugerat ideea sinuciderii cu pistolul....\"trag piedica\", apoi...\"apăs trăgaciul ascultând viața cum mă ascunde
de oameni într-o mirază cu gust de metal\"...si imi place in general imaginea , aura in care e inconjurat totul...
aa...s-a gândit cineva la cat de hidoasa e imaginea celui care isi zboara creierii?? sa va zic eu ce e cu imaginea asta ca stiu: pai glontele cand iese din cap produce o gaura mult mai mare decat cea pe care o face atunci cand patrunde, caci glontele trece pe o teava care e spiralata, so....acesta se roteste in aer, si gaura produsa la iesire este de 3 ori mai mare. plus ca exista o cantitate mare de sange si creier imprastiat pe jos, deci mi se pare o imagine foarte sugestiva si tulbura profund, caci nu e om care sa nu fie macar putin oripilat de aceasta priveliste...

stiam defel toate aceste lucruri, caci citisem despre ea in ultima mea lectura, crima si pedeapsa de dostoievski in care katerina ivanova suferea in ultimul stadiu de ftizie, boala care a si ucis-o! si nu-s obsedata de sange, ci doar imi place sa le zic oamenilor lucruri care nu le plac, mai bine zis, despre care nu vorbesc din prejudecati sau teama...

vine o vreme in care incepi sa iti pui intrebari. e cert k cei mici intreaba pe cei mari din dorinta de cunoastere, adevarat? da. eh, eu am pus intrebari, am vrut sa aflu, si crede-ma ca am citit, de la clasici la scriitori mai putin cunoscuti(in primul rand ador sa citesc) si cea mai buna cale de cunoastere este observatia...am devenit un fel de copil mic, dar care a crescut si vrea sa cunoasca!!!
si incepand sa analizez, sa dezbat timp de luni in mintea mea, am ajuns la o singura concluzie: ca viata asta merita traita, dar nu ptr. ca ar fi ea, așa, prea minunata, si nici din dorinta de a nu face vreun pacat prin sinucidere, si pur si simplu ptr. a nu te lasa batut, invins... asa ca am inceput sa lupt, dar nu am incetat nici o clipa sa ma gandesc la marele final, marea bucurie: moartea care va fi eliberarea de aceasta lume plina de ...defecte...
eu consider moartea drept ultimul act de cunoastere la care omul ia parte, dar cei mai multi pierd intensitatea, trairea momentului fiind rascoliți de teama...
si in momentul in care lumea iti arata cat de scabroasă poate fi, iti e sila, credeși-mă ce va zic, caci am trait pe pielea mea prea multe suferinte...
multumesc oricum de sfat...si ....ador berea, dar e bun si romu;)

nu te inseli, imi place bacovia foarte mult, ca si tagore, baudelaire....foarte bine intuit si daca tot veni vorba, si dumneata citesti bacovia...is unele lucruri care ne cutremura daor pentru ca sunt adevarate!

multumesc de de acest ajutor....esti f draguta ela k mi-ai semnalat lucrul acesta, intradevar, iti dau dreptate...sunt eu mai tanara, dar am timp sa invat, pentru asta sunt aici, penteu ca imi doresc enorm sa invat de la voi...

Nu e o idee pe care am adoptat-o pentru a agața tipi și nici nu intenționez sa ma sinucid, pentru că oricât de mizera ar fi lumea asta nu o sa ma dau batuta si o sa lupt, caci sinuciderea e un act de lasitate pe care eu nu-l accept. Dar faptul ca moartea ma atrage este altceva, si nu ma gandesc la ea din pespectiva acelora care cred, asa, dragut ca e o trecere, nu! nu consider moartea o trecere intr-o lume, fie ea buna sau rea...
ci pur si simplu moartea a incetat sa fie un fenomen, ci un spirit! stiu ca oamenilor le este greu sa vb despre moarte, dar mie numi pasa daca mor sau traiesc -dar asta nu inseamna k nu lupt pt viața- imi pasa cum voi muri si ce voi lasa in urma....

sa va expun si eu parerea mea, sau mai bine zis, de ce am scris aceste lucruri....in primul rand am si incercat acest lucru cu taierea, dar nu din motive sinucigase, nu dragii mei, ci din dorinta de cunoastere, poate si din putin teribilism, dar retineti, viata nu mia fost pusa in pericol nici intr-un moment! nu mi-as dori sa ma omor, pt ca eu consider sinuciderea drept un act de lasitate...
la prima vedere, ceea ce am scris eu poate parea fantasmagoric, dar am imbinat realul cu dorinta de a parasi aceasta lume mizera din care ultimul lucru fericit ar fi revederea cu iubitul! eu sunt o fire mai depresiva de felul meu, si am inclinatii spre o filozofare morbida... sunt eu o persoana mai ciudata, si poate intr-adevar e o sinucidere a eului fata de lumea aceasta...(nu sunt ostila la comentarii, le accept!)