Ioana Barac Grigore

ionut, dixit.

dorin, uite ceva cu adevarat bun (nu e gluma chiar deloc): http://agonia.ro/index.php/poetry/195368/index.html

mihai, orice prostie ai face sau doar ai zice, tu ramai... acolo. nici tu nu mi te poti lua. :( (indiferent ce si indiferent cat de prost este poemul; citatul \"adio dar raman cu tine\", stii...)


va mai astept

inchid paranteza

ioan, s-a marcat. scriu prost. promit ca nu scot volum. multumesc pentru ca ma scoti la rampa, chiar si negativ. works for me. te astept si la urmatoarea.

dorin, iata cum lipsa mea de modestie da in clocot pe plita cavalerilor mesei rotinde. merci, mon ami! citeste asta si nu te astepta sa inteleaga altcineva de ce alb si negru sunt tente cromatice:
http://www.poezie.ro/index.php/poetry/195100/index.html

mihai, salutari mari suferinzilor de vanitate si te astept back cand te plictisesti. ca mereu, yours.

signature grande

si va mai astept

in plus...
efectul pygmalion nu este ce si-ar dori cineva sa i se intample. este lumina de gaz, manipulare si minciuna ridicata la rang de necesitate. este netezire, anihilare, distrugere si reconstructie dupa planuri prestabilite, numai cu subsol igrasios si, eventual, parter, de catre arhitecti specializati in buildings de mare anvergura.
bulgarele, bucata de pamant din care faceam o pasta cu apa, in copilarie, din ea figurine si, peste ele, suflam asteptand sa se intample vreo minune, ceva...

va multumesc

dan, amarata ta de stea e pe epolet, deja. acum imi sterg sabia si o pun pe rastel... multumesc

naduful tau este nisip de lobby sau doar aspectul lung al muschiului netatuat de caracter frumos? andrei, fa-l articol! ca sa merite macar gazul consumat la o tura de tiribomba. profit de succesul tau ca sa-ti las acesti link (si celorlalti, fireste) catre un text care mi se pare cu mult mai bun decat asta, chiar daca este al meu.
cu modestie:
http://agonia.ro/index.php/prose/156170/index.html

\"...tot mai putin vizibilă...\"?! \"invizibila\" este clar ce inseamna (nu cred ca are termeni de comparatie).

poezia asta a ta nu e suavă, nici tandră, nici fragilă. si asta pentru ca ceea ce ai de spus aici nu este tandru, suav sau fragil. ceva concret si suplu, naduful alterat, qed? poezia ta (mai putin primele 3 versuri) nu are gratuitatea \"sublimarii sublimarii starilor sublime\", are pretul intreg al concretetei metafizicii sociale. problematica si nervi de vara spre toamna.

sa te tina! chiar daca te va costa...

...ca interesul vostru pentru poezia mea ma bucura foarte mult. va multumesc pentru comentarii, pentru pareri. voi tine cont de ele, promit. am mai postat una acum, din aceeasi epoca prafuita. as fi incantata sa va citesc opiniile si la aceasta.

multumesc

va voi raspunde la comentarii. sper sa ajung si eu la deko. cu mirare mare va multumesc, oricum, pentru ca ma cititi si/sau comentarii.

raspund tuturor celor de mai sus, dar si lui florin bratu (vezi discutia incipienta de la textul lui dan mihut!) sau celor interesati de targetul poeziei, mai bine zis al textului literar (destinatarul ei, deci) si de sucesul ei/lui de cassa. lucrurile sunt simple: daca ai hotarat, cu mana pe inima, sa ai succes literar, trebuie sa scrii ceea ce se cere, deci sa satisfaci un target anume. sunt autori (putini) al caror target sunt numai ei-insisi, iar ei sunt cei care isi tin textele in sertar. ceilalti aleg, deseori inconstient, un target cat mai larg, deci cat se poate de greu de multumit. sunt scriitorii care renunta des la un stil sau altul, o tema sau alta, sau cauta mereu elemente indite care sa atraga cu orice pret, si asta pentru ca intr-un singur text nu poti, oricat ai dori, sa aduni toate elementele care sa fie pe placul tuturor. apoi, sunt autori care scriu pentru un public de nisa, pentru ca scriu texte de nisa. ei vor fi apreciati, vizionati, “cumparati” de un anumit public, un segment redus, cel interesat de “ce, de ce si cum” al autorului respectiv, genului lit, etc.. mai exista si artificii pentru audienta. de exemplu sa scrii pentru un lider de opinie. el va atrage dupa sine un target anume in functie de cat este de puternic si de lungimea trenei pe care o taraste dupa el. sunt si autori care “dedica” fara sa faca dedicatii neaparat. ei scriu pentru cineva anume si nu reusesc sa treaca dincolo de anecdotica, cu alte cuvinte cititorul din exterior nu poate pricepe sau aprecia decat daca este la curent cu acea anecdotica si este “ochi potrivit pentru gaura cheii”. deci, cu putina stiinta si putina inteligenta (dublate de ceva talent scriitoricesc si prietenii literare) putem avea texte cu “audienta, rating si market-share” mari, care sa nu fie neaparat de o reala valoare literara. trebuie doar sa stim ce dorim de la noi si de la cei din jur. mai adaug doar ca pe www.agonia.ro se pot face adevarate si serioase studii a propos de ce am scris mai sus. si nu numai. daca sunteti interesati, pot continua. nu chiar acum, pentru ca trebuie sa plec…

dan, unul din altul am muscat si amandoi din \"dust\" (altii care au facut asta, iata...!). ma bucur mult ca ti-a placut lirica mea. chiar asa, de cand iti palc tie astea...?!

ioan, incantata de apreciere. ma invatasem cu inversul... multumesc!

florin, cu primul vers sunt de acord ca suna alambicat, dar cel cu alaptatul nu stiu daca este cu adevarat prafuit... nu glumesc cand te intreb daca nu crezi ca s-a putea sa fie doar o perceptie data de faptul ca laptele poate fi si... praf?

carmen si ioan, vad ca de prezenta mea nu prea mai este nevoie acum ca ati reusit sa intrati intr-un dialog constructiv despre literatura. totusi, poemul imi place si nu s-ar fi putut sa nu-mi placa avand in vedere ca se afla postat aici. ca ai insemnat citatele in acel fel mi-a placut tare rau. artificiile astea cinstite work for me. vine si gmailul daca tot imi permiti... :)

un poem contorsionat, dar puternic, incarcat de suflu si deloc liber, deschis, chiar daca este despre \"libertate\". pasionant si pasional, cu final in coborare precum urmatorul pas de dupa apogeu. imi place, ioana. felicitari!

...nu stiu daca autorul este responsabil cu \"disponibilitatea, cheful, pofta, gustul si rabdarea\" cititorului. aici intram in altele: cine pt cine? sau el pentru noi? cam asa... este o discutie si asta.

...noul tau text? il astept. sper ca aerul de munte nu ti-a spalat toate fumurile din creier. eram datoare acestui text si imi fac datoria acum. pentru sevraj:

sa vad care este modul cel mai potrivit de abordare al ecestui poem....
sa zicem asa:
dane, mare curaj ai avut! ti-ai dat jos cravata si vesta cu piepti de atlas. de acum devii sexy+chinuit, devii \"apucabil\", citibil altfel decat ca pe un exercitiu al intelectului. devii muzica pe care sper ca o asculti sau o ascult, devii uman.

deci, placenta... stiu cate ceva despre asta. de aici porneste povestea. sa zic mai mult?

ador poemul asta.

...am avut senzatia ca nu vei mai trece pe la textele mele curand, sincer vorbind. si asta datorita faptului ca reusesc, fara efort, sa raman campioana mesajelor incalcite. cred ca stii la ce ma refer dar si eu, la randul meu, stiu la ce te referi. ma onoreaza prezenta domniei voastre aici.
ma voi intoarce la locul faptei cu covorasul si papuceii in mana si voi facee si poezia televiziunii, pentru ca merita. profesionistii stiu de ce...

tanti auguri ar zice altcineva decat mine...

...de ce nu ma lasi sa te critic la sange si la os, la minte, suflet si... literatura, pe pagina ta?! unde sunt poemele tale cele noi, unde sunt ele sa le iau la bani marunti? hai sa te vad cat esti de curajoasa. azi sunt in mood de taiat, dupa ras, tuns si frezat. in ceea ce-l priveste pe mircea, trebuie sa recunosc cu mana pe cord ca stiam ca ii place textul din alt context si, ca atare, in mod deliberat l-am postat azi, aici, ca nu mai suportam atat de multi centimetri de poeme fara stele galbene si recunoastere. :)

fanfara se stransese in chiosc, noi ne apropiaseram urechile de difuzorul radioului mic, inchis in piele roasa, arteziana scuipa cu borboroseli cate un jet subtire prin organul erect al amorasului de piatra inverzita, alamuri, tobe, grenade, bombe. veniti sa vi-i recunoasteti! sunt intinsi, aliniati, in parcul central, intre mesele de sah si terenul de joaca. veniti sa-i luati cu targi si roabe. interzis camioane si biciclete / numai pentru riverani!

...caci tare mi-e teama ca panseul de marochinarie a lui hose va lua la hits continua mea calatorie aeriana... :)

am citit cu atentie, m-am bucurat ca m-ati luat la rost si ca nu a trebuit sa ma straduiesc sa gasesc alte intelesuri in ce ati scris. poemul este vechi, este prafuit cumva, face parte dintr-o alta epoca (presupun ca se vede). voi interveni, probabil, in text si va voi raspunde separat, fiecaruia, ceva ma tarziu.

nu cred ca mi-a trecut prin cap sa fiu senzuala in poemul asta. era o comunicare cu un alt fel de inteles...
carmen, ioan a fost chiar amabil pentru ca a comentat la mine si m-a bucurat asta pentru ca orice ar comenta sau scrie (la textele mele, mereu de rau, ca si andu) imi aduce cititori, asa cum se intampla peste tot. el are un mod ghidus de a duce un discurs, de cele mai multe ori cu vadita aplecare catre tematica sexuala si asta atrage teribil, asa ca nu ma voi supara ca iar nu a \"inteles\" nimic din ce am scris sau ca, daca tot a avut bunavointa sa citeasca poemul, poate trebuia sa citeasca si ultima strofa (dar aia nu era cu lubenita, deci nu mai era excitanta). trebuie sa recunosc ca au fost si cateva poeme care i-au placut, dar acelea erau insiruiri de figuri de stil potrivite cu virtuozitate din condei, deci nu trebuia sa intelegi nimic, decat sa admiri si sa \"vibrezi\".
ioan, ma bucur ca ai comentat la mine si te astept si la urmatoarea, cu la fel de mult umor, chiar daca va fi un ferpar. multumesc mult.
lucruri simple...? e posibil sa ai drepatate si cu punctuatie si tot... cred ca voi reveni asupra textului.