Poezie
bâjbâind prin ceața clipei
1 min lectură·
Mediu
mă mai și eu, așa, din când în când
și nu că, mă-nțelegi, să treacă vremea.
că prea e cum se vede lumea,
mă mai și eu, așa, din când în când.
nu c-aș fugi, cum zici tu, de cuvânt
dar, na, sunt om, mă mai apucă lenea.
că prea e cum se vede lumea,
mă mai și eu,așa, din când în când.
pe de-altă parte, linie de trag
la toate câte-n paranteze-s puse,
la câte-au fost și câte n-au fost spuse,
de tine parcă-mi e din ce în ce mai drag.
de-o fi doar azi sau pentru totdeauna,
nu știu, că schimbătoare ești ca luna.
034.122
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan Postolache-Doljești. “bâjbâind prin ceața clipei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-postolache-doljesti/poezie/14103450/bajbaind-prin-ceata-clipeiComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Să punem între “paranteze” ceea ce e nefast, anost, nociv și eronat, pentru a separa și izola elementele negative de cele pozitive, să scoatem din iubire versatilul și capriciosul, pentru a rămâne în ea fidelitatea și consecvența.
0
Distincție acordată
Un poem bine construit pe un suport pseudo fix,
într-o combinație de caracteristici
aferente rondelului și sonetului...
Substanța metaforică se învârte în jurul
construcțiilor ce amintesc de Stănescu...
Un text de (cel puțin) o Stea...
într-o combinație de caracteristici
aferente rondelului și sonetului...
Substanța metaforică se învârte în jurul
construcțiilor ce amintesc de Stănescu...
Un text de (cel puțin) o Stea...
0
prin com-urile tale
mă faci să cred că-s mai deștept de sunt.
Ștefane,
s-a vrut un trioset...
că m-ai luminat c-o stea
o iau ca pe un stimul
să ies din pasa proastă-n care sunt.
vă mulțumesc pentru răbdare... Ioan.
mă faci să cred că-s mai deștept de sunt.
Ștefane,
s-a vrut un trioset...
că m-ai luminat c-o stea
o iau ca pe un stimul
să ies din pasa proastă-n care sunt.
vă mulțumesc pentru răbdare... Ioan.
0
