frumoasei din gând

Atât de „frumoasă” este ea, încât vezi în feminitatea ei raiul, nu așa cum este, ci așa cum ți-l imaginezi, poezia glisează pe ideea de frumusețe exacerbată de fanteziile create de gândurile focusate pe eros și erotic.
„Zâmbetul ei deseori îți pare o migdală amară”, poate fiindcă nu e sincer, nu e transparent, nu se citește pe el veselia sufletului, între tine și ea s-au deschis „falii”, în care se întrezărește abisul iubirii.

să nu scuipe avalanșe, să tacă. mai degrabă, mai bine. dă-i dreptate și nazul fuge singur la naiba. de ce adâncești, somnul cu povești edenice. ritmul ăsta plin. ademenitor, mistuitor. disperat. îl țin în brațe.

E primit... Frumoasă surpriză să vă descoper în această seară! Am citit mai multe dintre textele dvs. Aveți o poezie cu ritm de cântec șoptit.Mai trec...

chiar stranie uneori frumusețea femeii
depinde de ochiul care-o privește Răzvane
prezbitul cu năduf face pași înapoi
doar măcar s-o vadă
miopul retina de ea își lipește
orb să fii să n-o vezi și cât de dureros
resimte ea că pe bărbat
mai mereu orbirea-l pândește...

dreptate
ai Gabriela și când dreptate are femeia
zicea un hâtru făcându-mi cu ochiul
băiuete tu dăi-o și de n-are fă-i o bucurie și dăi-o...
știu ca și Sorescu "lasă bă că vine ea sângură..."
dar mai știu că-i măgulită când o faci pe-a milogul...

Elena
comentariul tău e cel mai frumos dar primit
întreit mă bucur de el cum nu
când vine de la femeia psiholog și poet

la cumpăna anilor în gând
ciocni-voi paharul cu voi dragilor
an nou sănătos vă doresc
livadă-nflorită de vise vă fie. Ioan.