anotimp...

la alegere terasă la masă ei doi nu se știe de când chercheliți primul din ei cu emfază admirăm și slăvim ce iubim luăm în derâdere și disprețuim ce urâm curva asta de suflet plină de teamă tot speră minge de tenis plesnită de siguranță și disperare într-o veselie o țin în tăieri la fileu prostia și cugetul bun mândria rușinea dorul râvnirea mila cruzimea... hooo celălalt nelăsându-se mai prejos mai oprește-te placa o știu frica și îndrăzneala modestia și îngâmfarea noapte și zi sărut și stuchit între ochi sănătate și boală bla bla bla ce mai viață și moarte se cer una pe alta zi dracului scurt joc de contrarii realitatea-i paharu ăsta eu îl vreau plin tu zgârcit îl lași gol și mai zici că-mi ești prieten gata să mergem ies din cârciumă clătinându-se merg lumea se uită la ei lor nu le pasă lălăiesc un cântec știut de demult ceru-i o targă pământu-i bolnav dumnezeu și dracu țin targa amândoi trag de ea unu-i big bamg-ul celălalt e gaura neagră unu-l vrea către roșu celălalt vrea să îl soarbă bolnav e pământul de oameni încă-ntr-un precar echilibru și ce bine-i că suntem muritori și n-o să știm niciodată care-i sfârșitul între noi fie vorba n-au fost doi nici crâșmă nici masă terasă nici drum a fos singur cum singur sunt și acum...