hai

aparent toate-s la locul lor ochi în orbite gura sub nas gâtul sub barbă s.a.m.d. până la talpă omul- femeie bărbat ca-ntotdeauna familii cătune sate comune orașe județe regiuni țări continente pământul- tort ce nu se mai vede de-atâtea cireșe aparent toate-s la locul lor și-ar trebui să dau pe de lături de fericire că-n licărul vieții a fost să fie să fiu și eu o cireașă dar locurile locurile nu mai sunt la locu lor... a fost 1 Mai doamne cât amar de cireșe fără de sâmbur confiate majoritatea-nghețate ceață pe creier nu marea ci bere nu întrebări pentru mâine ci lălăieli nu flamuri ci buci fluturând manele și fum de grătare e-o fală potopul de mici și orbi nu-și dau seama că noi suntem micii sfârâind pe grătarul lacomei oculte mondiale............. din perspectiva melcului întreb de ce diabolic îți place să mă strivești sub tălpile tale din perspectiva pădurii te-ntreb de ce mă ucizi când eu îți purific aerul fără de care tu mori ca aer te-ntreb de ce mă împuți ca apă când și tu ești apă de ce mă tot spurci ca pământ de ce mă calci nesimțit că nu sunt al tău ci pământ tu fiind ești al meu și o știi cireașo că-n brațele mele vei putrezi........ e 2 Mai și-ar trebui dar hai Ioane-n grădină i-au năpădit buruienile pământul ca ție gândul...