îndemn pentru urechea surdă

să mai pășim măcar din când în când pe vârfuri sunt șubrezite căile de gând nu c-am muri de necuvânt dar și-o luxație-i de-ajuns că doare oare de ce cu-atâta-nverșunare ne cadențăm călcatul în picioare pe-atât de bune dar fragile punți strategii știu în deplasare trecând pe ele ritmul rup că rezonanța e devastatoare hai să-ncercăm pe vârfuri și să fim cu minți