vis de ciob

recipient al timpului conștient dacă e omul ulcica de lut care sînt încă nespartă mai mult vreau să dau pe de lături în viitor în trecut smalț să fac timpul spart la prășit peste ani un gospodar găsind și numai un ciob ștergându-l de țărnă de colb să zică a fost o ulcică frumoasă mulțumit eu voi fi de-atingerea luminii și-a ochilor lui...