IPIoan-Mircea Popovici
Verificat@ioan-mircea-popovici
Constanța
„între minus Infinit și plus Infinit o dunga albastra”
1971: Licențiat în matematici - Analiza matematică, Universitatea Timișoara. 1987: Doctorat in matematici, Specialitatea: Spații ordonate cu teza "Clase de spații liniare dirijate topologice." 1980-2006: Cărți și articole în domeniul problemelor de Echilibre economice, Teoria punctelor fixe, Teoria operatorilor pozitivi și compacți, Spatii liniare dirijate cu proprietăți speciale (mai generale…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
m-a rugat ca si alte dati sa-ti raspund eu si sa fac in asa fel incat sa-l crezi. sa nu te las pana nu crezi. sa nu ramai cu vreo dilema. a zis ca notarul la care ai facut actele este un ticalos si ca de fapt ai vandut doar cararea spre starea civila. restul a ramas proprietatea voastra. mi-a mai spus sa-ti spun si despre... dar nu dintr-o data. sa-ti aduc aminte de curba aceea care da-n mare
Pe textul:
„scrisoare din orașul vîndut" de Maria Gold
0 suflu
ContextE o bucurie sa vezi ca semnele jumatatilor inegale au facut seminte, semintele au facut flori si tu le-ai pus deja sa traga la rame... am primit si urmele SJP-ului si vestea cartii tale de sub tipar... semn distinctiv, iti voi da unul din cele cinci zaruri cu care am dat Yames de sase... \"Maniosi nenufari explodeaza-mprejur...\" Nu ma mir doar de bucuria cu care citesc poezia ta (cu vers plin si rotund, cu aroma si culoare, cu vibratie-n acord cu cele de langa el si de dincolo de el..., ba pot sa spun ca-i vers cu memorie si vocatia cuceririi, viguros........ \"din ranile cerului sub orizont\") ci ma mira acest \"rostogol\" care se potriveste cu \"bila mea care se rostogoleste pe scara\"... o rostogolire care tine locul unei prezente in singuratate... o prezenta care te urmareste, precum era prezenta Dumnezeului copilariei...
Pe textul:
„Paznic de far" de Vasile Mihalache
0 suflu
Contexttare varianta ta cu nebunii iar versiunea cu farul vine la fix pe poveste. ma bucur ca-ti plac peisajele marine si lumea de pe plaja... briza, scoicile si valurile au si ele un cantec... il auzi? taci un pic si asculta...
Pe textul:
„Enjoy the Silence" de alice drogoreanu
0 suflu
Contextpe plaja, ei, culegatorii de scoici... ce zici tu, poate-i chiar povestea acestei fotografii care la mine a ajuns astfel...
\".............
lumina se rotește
la răstimpuri
peste valuri
peste întuneric
duce melodia
...........
una
câte
una
să dezgropi
scoicile
nu-i nici una nici una
a noastră
.......
ești
numai vânt numai iubire
călătorind
un drum
fără capăt fără
capăt
........
e liniște\"
Pe textul:
„Enjoy the Silence" de alice drogoreanu
0 suflu
Contexttu si doctorul tau vorbiti mai multe... sa nu-mi spui ca decalajul \"dintre cuvinte\" n-a inceput cam pe unde doctorul ti-a zis: \"cantand in ploaie\" apoi tu ai spus: \"poate că așa voi ajunge în timpul tău
acolo unde...\" si el a mai zis: \"oricum, nu mai e un secret pentru nimeni\"
Recidivez si decalez... hazardul e tot mai transparent...
acolo unde...\" si el a mai zis: \"oricum, nu mai e un secret pentru nimeni\"
Recidivez si decalez... hazardul e tot mai transparent...
Pe textul:
„și ce crezi tu despre asta" de ioana negoescu
0 suflu
ContextSa treci printr-un poem si sa-ti tatuezi cu cate un vers amintirea trecerii. Cum povestea cu tatuajul nu-i de mine, accepta-ma ca-s culegatorul de scoici, din zona aceea in care valul saruta plaja. Si vad o scoica frumoasa si ma aplec si-o ridic. stii cum e? nu te-ai aplecat in momentul in care ai vazut-o, vine valul si-o fura-n Marea lui...
\"atât se va mula pe spinarea ta drumul
încât vei crede că tu îl porți pe el\"
\"la umbra lui verde s-au refugiat îngerii
acestei bucurii\"
si numele tau, ca un Val... anana, ca o Peninsula... iar poezia, oda Singuratatii pe drumul unui Acolo de langa linia orizontului...
\"atât se va mula pe spinarea ta drumul
încât vei crede că tu îl porți pe el\"
\"la umbra lui verde s-au refugiat îngerii
acestei bucurii\"
si numele tau, ca un Val... anana, ca o Peninsula... iar poezia, oda Singuratatii pe drumul unui Acolo de langa linia orizontului...
Pe textul:
„plecări" de Nuta Craciun
0 suflu
ContextNu stiu cum a fost povestea asta la inceput (de te plangi ca n-ar fi...) Precum filozoful acela, am scos cate un cuvant cat m-a lasat inima... aici m-am oprit... uita-te si tu daca mai poti scoate ceva... vezi ce echilibru de jumatati inegale!
\"eu nu mai alerg
.......
ei aleargă fără să știe
că ținta se tot îndepărtează
evident ținta lor e deșertul
....................
eu stau iar muntele
se va plictisi să m-aștepte
într-o zi..........
..................
și ei vor găsi
puntea
iar eu le voi umple
golul
cu
iubire
iubire
iubire\"
acum tac... imi place ecoul acestei taceri...
\"eu nu mai alerg
.......
ei aleargă fără să știe
că ținta se tot îndepărtează
evident ținta lor e deșertul
....................
eu stau iar muntele
se va plictisi să m-aștepte
într-o zi..........
..................
și ei vor găsi
puntea
iar eu le voi umple
golul
cu
iubire
iubire
iubire\"
acum tac... imi place ecoul acestei taceri...
Pe textul:
„Profetul" de Adela Setti
0 suflu
Context\"Jumătăți inegale-s vâslele-n barcă
...............................
Pendulez tot mai larg și incert.
Dintre toate fecioarele lunii, te-apleci
Și mă tragi în adâncul stufos și inert\".
foarte frumos... aici, pe terasa la Herimon penduleaza mai bine de schimbi intre ele inert si incert... parca mai usor pendulezi inert si intri in stufaris incert... o spun din propriile experinte din stufarisul de la Histria... de-ai sti tu cum cunosc fiecare ochi de apa... cum am cazut in gropi din stufaris... cum ma haituiau paznicii locului si braconierii... cum zburau pe langa mine schijele vanatorilor... cum zburau pelicanii si ce falfait de taina are zborul lebedelor...
...............................
Pendulez tot mai larg și incert.
Dintre toate fecioarele lunii, te-apleci
Și mă tragi în adâncul stufos și inert\".
foarte frumos... aici, pe terasa la Herimon penduleaza mai bine de schimbi intre ele inert si incert... parca mai usor pendulezi inert si intri in stufaris incert... o spun din propriile experinte din stufarisul de la Histria... de-ai sti tu cum cunosc fiecare ochi de apa... cum am cazut in gropi din stufaris... cum ma haituiau paznicii locului si braconierii... cum zburau pe langa mine schijele vanatorilor... cum zburau pelicanii si ce falfait de taina are zborul lebedelor...
Pe textul:
„Paznic de far" de Vasile Mihalache
0 suflu
Contextaici, in jocul poetei era de observat spatiul dintre cuvinte. nu spun mai mult ca marul sa nu cada cumva in capul unei Helene ca-n loc de legea atractiei universale il va cauta pe Paris...
Pe textul:
„decalaje în sonata lunii" de ioana negoescu
0 suflu
ContextNu alegi, ci alergi. Vorba Ioanei Petcu: fugutza, ori cum zice amicul Zelkanu: alergand, alergand. diferenta intre iluzie si realitate este atat de mica... au acelasi modul, difera prin factorul \"unitatea imaginara\"... despre care am spus cate ceva cand am vorbit despre patura cadrilata care cade de pe picioarele ei si se pierde intr-un carioaj al tablei de sah...
Pe textul:
„Ceașca de cafea" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextTu sa crezi in joc si mai mult in jocul luminilor sa crezi mai mult decat in cel al umbrelor. Altfel vei rataci dupa umbra lui Hamlet. Te rog sa treci pe la Mica Sirena. Are sa-ti spuna ceva. Te-ai convins ca Ponna stie cand sa latre pe scara? Sa nu uiti: daruind, vei dobandi... bogatia tine din ce putem darui... suntem pe acelasi fus orar? daca nu, reglam fusul cu acelasi zar... stii bine ca-i foarte putin din ce se vede si mult mai mult, incomparabil mai mult din ce nu se vede... cum pe cine?
Pe textul:
„trebuie să știți asta despre mine" de Ioana Barac Grigore
0 suflu
Contextam lasat cuvintele tale pe scara sa gasesti drumul spre atelierul meu... imi sugerezi o apropiere-n limbaj si bucurie cu un autor si o lucrare a sa... da-mi-le cu trimitere la autor, carte, editura... deocamdata, sursa mea de insiratie este Peninsula Tomisului, cu toate arcadele ei pontice... un pic dincolo de cantecul cartierului, Stradela Vantului...
Pe textul:
„Un cântec și-un lătrat de câine" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextAm vazut cum se aduna vant cu gand si gand cu val/ pana cand din trei iluzii urci o scara cu un cal.../ azi parea ca luna-i dubla. Una plina alta-n corn/ intre ele, punct cat stanca. da-mi un sprijin s-o rastorn...
Pe textul:
„Stradela Vântului" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextAmalia, tu zici omul aruncat in lume. Eu sunt cu voiajele facute pe toate meridianele si zic acum: lumea adunata-n om... si cand toate par ca-s spuse si nimicul prinde rost, tu te strangi in ale tale cu ce-a fost si ce n-a fost... si te descompui in factori si alergi prin factori primi, ca pe-o scara cu iluzii. Poate-o sti tu unde-i. Zi-mi!
Pe textul:
„Ceașca de cafea" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextLa un pahar de vorba cu Domnul V. Mihalache. In orice spatiu m-as afla, concret ori abstract, senzatia fundamentala este cea a echilibrului. Echilibrul muzical, coloristic si toate celelalte, cu cat sunt mai abstracte cu atat se simt mai bine. Aceasta Lema, a echilibrului, pare mai degraba un princiupiu al picturilor lui Mondrian decat o poveste estetica. si totusi, cam pe aici se invart toate... desertul cere ploaie, marea cere uscat si asa mai departe... pe langa echilibru, un fel de principiu al dominoului in care o piesa pune in miscare piesa urmatoare si tot asa... sunt multe de spus, dar in primul rand multumirile mele pentru vizita-n intimitatea gandului fragmentar, cu acoperiri deschise si compacte...
Pe textul:
„Joc secund" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextIntre Scara amicului Escher (a iluziilor) si Sah cu hazardul, intre focalizari si dispersii, iluzia unui vapor. (la cheu, vaporul sta-n chingi, cu ancora stransa la prova... ancora se arunca in rada...) aruncarea ancorei la cheu pare o miscare in joc secund...
Pe textul:
„ Pierre Nadar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextelian stie sa joace perfect pe scara iluziilor... acesta este si motivul pentru care i-am daruit azi cercuri tangente... de nazdravana ce e, din axa lor radicala a facut un catarg de unde striga despre zarul galben... si peste tot spune despre zarul asta asa cum a visat ea... ea povesteste un vis si eu incerc sa ma dumiresc... Iann, prietenul lui elian
Pe textul:
„ Pierre Nadar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
ContextNu doar ca iti tin pumnii dar Ponna a latrat inspre scara a bucurie. De parca nu ar fi fost destul semnul ei a secondat-o si geamana ei, Dorruta. Mai trebie sa-ti spun ca-i vorba de gemene de semn bun? sa nu uiti de ecou... Acum sa-l tii in cercul acela pe care-l purtai cu tine cand jucai sotron... mi-ai cerut sa-ti tin pumnii... si eu ti-am daruit D(or)-A(dor)-R((oda)(dor))...
Pe textul:
„trebuie să știți asta despre mine" de Ioana Barac Grigore
0 suflu
ContextVoi tine minte steluta ta ca un semn instelat de carte. Pe un cer instelat se naviga mai usor. Pentru zidul alb, ca si pentru dig, e nevoie de Tymp, in care pot sa strig: unde? unde esti?... cand este clar ca se asteapta ceva, un semn, din alta parte decat de acolo de unde era asteptat vine si intretine asteptarea... spuneam pe undeva ca-n fiecare dimineta ma trezesc ca astept ceva... de-o vreme acest ceva prinde forma unui cantec si inca ceva... ce-mi spui tu aduce cu \"O lovitura de zaruri\"... Nu ma indoiesc Igitur ca vezi si tu... Ti-am simtit bucuria si-ti multumesc pentru ea... ma bucur ca stai atat de aproape de Peninsula RODADOR... fereastra mea este mereu deschisa spre far... cand plec de acasa am cu mine un zar... (zarul acela care nu-i place lui elian... si care-i din rasina de tei,... nu-i din plastic)
Pe textul:
„ Pierre Nadar" de Ioan-Mircea Popovici
0 suflu
Contextam stat de vorba cu Parintele Ghelasie (de la Frasinei)despre rugaciunea inimii. cum s-ar spune, specialist in bucuriile rugaciunii si-a vietuirii intru bucurie. poezia ta este atat de frumoasa ca n-am rezistat tentatiei de-a inveli cu ea rugaciunea inimii... stii ca-i foarte aprope re respiratia ei. frumoas si inedita este si discutia care se naste prin comentarii. lui Alice (poate ma aude) i-as fi spus: ca sa stii de ce si ce, trebuie sa fii acolo, in rugaciune... altfel este precum ii vorbesti orbului despre rosul florii de mac salbatec... frumoasa rugaciunea in soapta... iar ecoul ei, o lacrima de intelegerea tainei... de dimineata m-am intalnit cu o fetita care tine mainile a rugaciune, ca ingerii (palma pe palma)... ne-am intalnit privirea o fractiune de secunda si mi-am retras-o. apoi am crezut ca mi s-a parut si m-am uita in urma ei. isi facea cruce de incheiere. apoi am incercat sa-mi aduc aminte chipul ei cu sentimentul ca intalnisem un inger...
Pe textul:
„trebuie să știți asta despre mine" de Ioana Barac Grigore
0 suflu
Context