Ajunsă-n tine clipa

pământ cruce credință
o naștere și-o moarte
tot ce-i de trebuință
pătrunde-n fiecare

din punct desfășurare
în două trei și patru
segmente de-ncercare
noi spunem întâmplare
și-n aer desenăm
speranțe vise creșteri
descreșteri uimiri mirări

ajungem iar în punctul
în care totu-i verde
un bob zemos și dulce
hrănește înfioară
bucură întristează
apoi iar bucurie
se-așterne-n trup vioi

"așa-i când este să fie
sau să nu fie
întâlnirea Poetului cu Clipa"

din toate înțelegem
că-n trei ne stă ființa
și-n vârstele de aur
doar una-i libertatea
de-a fi ce suntem veșnic
în adevăr iubire
credință puritate

aici rămânem stană
privim o țintă clară
în zidul alb e punctul
e temelia firii
e piatra unghiulară

"Și-acolo, din fărâme, cresc alte clipe noi

Care ajung la mine, de luni până joi"


poetic zic:

"să faci iedera ghem
să o lași s-o ducă vântul
până la nunta din Sechem"

tu ești bucurie
tristețe și nostalgie

cum să nu-ți placă toamna
în casa cu iederă
cu livadă și vie


am coborât de pe Muntele Vrăjit
și m-am oprit undeva-n lan
pentru o clipă lungă
cât un an

bine zici
bine găsești
poate te învrednicești
sa mă ții la curent cu bucuriile
de pe toate dealurile cu viile
și cu armoniile de toamnă
doar esti o Doamna

urc pe dig și te chem
să faci iedera ghem
să o lași s-o ducă vântul
până la nunta din Sechem
din Toamna Alchemistului

să te văd acum ce zici