uită-te prin cărțile tale

"s-au sălbăticit anii mei
din ce în ce mai exotici
până am ajuns în anul acesta
care poimâine trece-n anul următor"

ne strângem în noi zbaterile
adunăm pașii
din labirintul
întrebărilor ființei
alergăm mereu
către izvoarele curatei bucurii

final de an început de poveste
în trup de an nou
filele cer cu îndârjire
să ne fim să fim cu El
cu noi înșine
în propria poveste

"când însetarea mea s-a făcut și ea
atât de sălbatecă
că n-am mai vrut să beau apă
decât de acolo
de la izvor"

vizibilitatea țintei
eliberată de hotarele
gândului sărac
crește setea de a fi mereu cu El
în noi
întru deplină regăsire

"orele și clipele mele
s-au strâns împreună-ntr-un gard viu
împrejmuind casa Tympului
întinsă acum între gardul din nuiele de la Voivodeni
până la jumătate de Infinit"


viața darul cuvântul
prinse-ntr-o grădină mereu vie
copilărie și mereu acum
în căutarea punctului în care infinitul
își deschide larg aripile pentru zbor

gândul îmi zboară la cheia mamei tale

"când mama era domnișoară
-----------
--------------
----------------

deschidea ușile
cu o Treime din Infinit"
- ( http://www.poezie.ro/index.php/poetry/14038968/peronul_s-a_umplut_de_lume )

iată dovada vie că poezia nu are
nevoie decât de trăire
pe mulți ar trebui să-i pună pe gânguri
mulțumesc că postând-o mi-ai permis s-o citesc

cu la fel de reușite în anul ce vine Ioan

"s-au sălbăticit și ele
orele și clipele mele
s-au strâns împreună-ntr-un gard viu
împrejmuind casa Tympului"

ați venit și voi
cu un cerc magic
de prietenie și bucurie
chiar acum când
eram grăbit
să dau zvon
să primesc cât mai repede știre
de la Kohn Arthur

ieri am văzut o pasăre de țărm
cât o pitulice
care l-a acceptat pe fotograf
să se apropie de ea
s-a lăsat mângâiată
apoi s-a ridicat de pe cuib
în care avea trei ouă
a dat un tur
de jur împrejur
să vadă dacă fotografu-i singur
și merită încredere
când a revenit
nu s-a mai întors la cuib
ci s-a așezat în palmele fotografului
care făcuse din palme
un cuib
în care așezase ouăle
o imagine atât de duioasă
un om
și-o pasăre
sub arcadepontice
urarea
să dai de templul dorințelor
din care să pleci cu semințe de RODADOR
și-n plus
să găseți cântecul
si descântecul
cu urările de an bun
cu sănătate și cu bogății spirituale
ca cele bune
să se adune-n casa omului
purtător de lumină
și Adevăr Pur

căutându-mi amicii de școală
primii care mi-ați ieșit cu darurile
ați fost voi

nimic nu-i întâmplător
așa-mi spunea Isihie
când ai ajuns într-un loc
nu te grăbi să pleci

anul acesta
nu-l voi lăsa să se termine
se aplică lema gestului
teoremei de prelungire
operatorului compact și pozitiv
din motiv