Poezie
intrarea în azi
(când mă întorc de pe mare)
1 min lectură·
Mediu
făcându-ți Þie loc în sufletul meu
am ajuns să trăiesc în afara mea
când mă întorc de pe mare
grădinăresc între cele trei case
pe care mi le-ai lăsat Tu
din rădăcini
casa de pe plajă
zidul alb atunci
acum
casa cu iederă
roșul aprins al răsăritului
ușile casei cu ferestre roșii
țărmul înalt
s-a iubit cu marea
și cu insula din vecinătate
născându-se Peninsula
dincolo de Infinit
m-ai lăsat să văd
ce n-am văzut aici
intrarea în azi
o voi face mâine
despre ieri și atunci
e mult mai simplu
decât acum
spune Tu
ce greșeală făceam
dacă plecam prea devreme
Constanța, 12 august, 2011
086.854
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 28
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “intrarea în azi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/13986811/intrarea-in-aziComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ma uitam dupa doua versuri, cand...
« dincolo de Infinit
m-ai lăsat să văd
ce n-am văzut aici »
la sapte fuse orare
de « calea laptelui (care) a dat în foc »,
dincolo de ocean si aproape de marginea Infinitului,
am afalt ca incepem ziua de azi, maine...
si mare fu bucuria,
ca s-a auzit pana aici
bucuria ta.
se simte aproape ploaia de stele
a acestor zile
din perseidele
(larmes de Saint Laurent)
de langa Cassiopeia
nici macar nu intorc privirea,
si ce bine se vede W!
o broderie peninsulara
la tivul visului si al visarii...
« spune Tu
ce greșeală făceam
dacă plecam prea devreme »
« dincolo de Infinit
m-ai lăsat să văd
ce n-am văzut aici »
la sapte fuse orare
de « calea laptelui (care) a dat în foc »,
dincolo de ocean si aproape de marginea Infinitului,
am afalt ca incepem ziua de azi, maine...
si mare fu bucuria,
ca s-a auzit pana aici
bucuria ta.
se simte aproape ploaia de stele
a acestor zile
din perseidele
(larmes de Saint Laurent)
de langa Cassiopeia
nici macar nu intorc privirea,
si ce bine se vede W!
o broderie peninsulara
la tivul visului si al visarii...
« spune Tu
ce greșeală făceam
dacă plecam prea devreme »
0
Distincție acordată
Poemul reuseste cam greu sa nu se fragmenteze, pare un colaj de minipoeme. In special prima strofă te reține prin emoția uriașă, captivă într-un spațiu așa mic, prin mărinimia, umilința inteligentă, candidă : \"făcându-ți Ție loc în sufletul meu
am ajuns să trăiesc în afara mea\" . Superb poem, cu greu am reușit să merg mai departe in poemul următor din strofele 2 si 3 ...apoi in poemul fiecărei strofe
Colajul are forma unei peninsule... stâncă lângă stâncă:)
am ajuns să trăiesc în afara mea\" . Superb poem, cu greu am reușit să merg mai departe in poemul următor din strofele 2 si 3 ...apoi in poemul fiecărei strofe
Colajul are forma unei peninsule... stâncă lângă stâncă:)
0
m-am bucurat că Ioana a evidențiat acest poem. îmi place tare de tot grădinăritul în trei case. un poem molcom, ce cade direct în inimă.
am vrut să las semn aici Ioan. cu prietenie, bia
am vrut să las semn aici Ioan. cu prietenie, bia
0
\"când mă întorc de pe mare
grădinăresc între cele trei case
pe care mi le-ai lăsat Tu\"
uitasem fereastra deschisa-n ziua dintai
nu mi-am dat seama ca ziua a trecut
asteptam dimineata sa dau raspuns
mizez pe bucuria intoarcerii
fiului risipitor
lasasem sa intre aerul marii
cu linia zarii
trecuta prin Infinit
asimptotic
pentru Silvia, Maria, Ionuț, Ioana și Cristina
cu prietenie înstelată
sa fie
cât pentru 5 uși
0
Ce bine-i acolo unde zici ca ai fost.
Stii sa te intorci poetic din marea cea mare in sublimul unui vers, pasii iti sunt domoli precum scrierea. Nu, nu mai analizez demult, citesc si simt. Ajunge.
Stii sa te intorci poetic din marea cea mare in sublimul unui vers, pasii iti sunt domoli precum scrierea. Nu, nu mai analizez demult, citesc si simt. Ajunge.
0
ce înseamnă să faci diferența
unde zic că am fost
eu chiar am fost
tocmai de aceea se simte
pentru că-i vorba de descoperiri
nu de invenții pe care Tympul le acoperă
unde zic că am fost
eu chiar am fost
tocmai de aceea se simte
pentru că-i vorba de descoperiri
nu de invenții pe care Tympul le acoperă
0

Poetul Ioan Mircea Popovici se lasă locuit: \"când mă întorc de pe mare
grădinăreasc între cele trei case
care mi le-ai lăsat Tu\"
există ceva care scoate poetul prin mărturisire, din adânc la suprafață. să fie martor la propria lui întâmplare care avea să se întâmple: \"ce greșeală făceam
dacă plecam prea devreme\"
\"țărmul înalt
s-a iubit cu marea
și cu insula din vecinătate
născându-se Peninsula\" - așa pășește omul înalt prin viață, așa se naște valoarea din om, printr-o iubire de \"țărm înalt\" și-o \"mare\"