în ziua dintâi

am inteles ca dupa distrugere/ istm si seism/ cavalerul poet isi zideste sentimentele ca intr-o zi intai de recladire.

ceea ce mi-a placut e insa natura in poem:
\"pe casa cu cariatide și crăpături
păsările din ochiul musculiței de bălegar


fluturi de noapte
urme de flacără-n
stele căzătoare\"

si actiunea nu o mai vad pe cursul poemului
personajele principale devin pasarile printre cariatidele altei pasari-om
cioc cioc necunoscatoare
pasiunea stelelor cazatoare le intareste aripile
au insemne intre pene
iti dai seama dupa ele ca sunt spiritele celorlalte specii
pasarea leu pasarea caprioara pasarea elefan ori pinguin

\"partitură nouă
scoica spartă
palindromică frică-n
cocoașa lui rodador\"

ecuațiile-s peste tot
parcă-l văd
provocând

F(sete, zbor, izvor)=spune tu

credeam cândva
și încă mai cred
în ..................

așteptând să vadă dacă ești acolo


se simte-n grundul pânzei
culoarea – starea……………


vorba Bătrânului plecat: “La plecare, ștergem cu grijă polenul Ariadnei de pe reverele noastre de mătase... pe cerul lăuntric, se rotește rivalul
zăngănindu-și armele generoase...”


izvorul din piatră
acel niciun dacă
Cuvântul dintâi
setea