Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

anna lui alexis

(merită să încercăm)

1 min lectură·
Mediu
era ca acum
un martie
ușor înghețat
ai pus de-o cafea
și-i povesteai
din când în când
te ridicai de la masă
și-n mijlocul odăii
iți aranjai scena
de la-nceput
scurt
“Ana către Manole: Ce faci?
Manole: Un zid, te bagi ? “
spune acum
din ieri și de azi
și când ești la greu
spune-mi din duminica ce-a trecut
încet
ți-ai adus aminte cuvintele mele
“merită să încercăm\"
ale tale
dintru ale tale
s-au așezat singure-n portativul obsesiv
stârnind o furtună de vară-n
semitonuri de seară
aici așezăm nuanțele grave
pe paletă trebuie să-ți pregătești
tonurile sufletului
sentimentele
apoi îți aduci aminte
cartea de duminică
deschizi la pagina 17 și-mi citești
mi-ai spus că ai ales aici
pentru că te-ai legat de 17
ai vrut o poză-n mijlocul scenei
bătrânul cu pipă
a plecat
rămași singuri
ai schimbat scena
într-un șotron
de lângă șopronul matricii
cu fețele fricii
apoi ai dansat
un peisaj crepuscul
te-ai întins pe plajă
cu senzația că marea ajunge la tine
și valurile-ți acoperă trupul cu alge
și trestii aduse de furtună
de pe insulă
Constanța, 6 martie, 2011
044.904
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
184
Citire
1 min
Versuri
50
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan-Mircea Popovici. “anna lui alexis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/13974019/anna-lui-alexis

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@stefan-ciobanuȘCștefan ciobanu
bancul acela vechi nu are ce cauta. chiar daca are rol sa destinda atmosfera.
0
bancul acela vechi tine de fumatorul de pipa
cu inflexiuni care permit tarziului sa fie anuntat

de aceeasi parere
ca e-n plus
e si singuratatea mea

o tresarire virtuala ne aduce la realitate



0
ce alunecare
spre scena aranjata
insa cel ce singuratatea
o intreaba
ridica privirea
din sotronul fricii
plin de intelegere

iata zice
esti libera
\"apoi ai dansat
un peisaj crepuscul
te-ai întins pe plajă
cu senzația că marea ajunge la tine
și valurile-ți acoperă trupul cu alge
și trestii aduse de furtună
de pe insulă \"



0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici
\"rămași singuri
ai schimbat scena
într-un șotron
de lângă șopronul matricii
cu fețele fricii\"


anna era prefigurata
de pe vremea lui elian
cand dintr-un cerc de apa
si-o piatra albastra
primita pe scara vagonului
aparusera yann si piticul
dintr-un cerc magic
cu care spargeau
cele 7 nedeterminari ale limitelor

fumatorul de pipa
se bagase si el intr-o portocalie dilie

“unii vor sa vorbeste cu tine
altii nu vor sa vorbeste”

la marginea infinitului
cvintetul așteptării


de după poveste, o mână
pe mână, o pasăre vorbitoare
în prim plan, marginea
0