Poezie
anna lui alexis
(merită să încercăm)
1 min lectură·
Mediu
era ca acum
un martie
ușor înghețat
ai pus de-o cafea
și-i povesteai
din când în când
te ridicai de la masă
și-n mijlocul odăii
iți aranjai scena
de la-nceput
scurt
“Ana către Manole: Ce faci?
Manole: Un zid, te bagi ? “
spune acum
din ieri și de azi
și când ești la greu
spune-mi din duminica ce-a trecut
încet
ți-ai adus aminte cuvintele mele
“merită să încercăm\"
ale tale
dintru ale tale
s-au așezat singure-n portativul obsesiv
stârnind o furtună de vară-n
semitonuri de seară
aici așezăm nuanțele grave
pe paletă trebuie să-ți pregătești
tonurile sufletului
sentimentele
apoi îți aduci aminte
cartea de duminică
deschizi la pagina 17 și-mi citești
mi-ai spus că ai ales aici
pentru că te-ai legat de 17
ai vrut o poză-n mijlocul scenei
bătrânul cu pipă
a plecat
rămași singuri
ai schimbat scena
într-un șotron
de lângă șopronul matricii
cu fețele fricii
apoi ai dansat
un peisaj crepuscul
te-ai întins pe plajă
cu senzația că marea ajunge la tine
și valurile-ți acoperă trupul cu alge
și trestii aduse de furtună
de pe insulă
Constanța, 6 martie, 2011
044.963
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 184
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 50
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “anna lui alexis.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/poezie/13974019/anna-lui-alexisComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
bancul acela vechi nu are ce cauta. chiar daca are rol sa destinda atmosfera.
0
bancul acela vechi tine de fumatorul de pipa
cu inflexiuni care permit tarziului sa fie anuntat
de aceeasi parere
ca e-n plus
e si singuratatea mea
o tresarire virtuala ne aduce la realitate
cu inflexiuni care permit tarziului sa fie anuntat
de aceeasi parere
ca e-n plus
e si singuratatea mea
o tresarire virtuala ne aduce la realitate
0
ce alunecare
spre scena aranjata
insa cel ce singuratatea
o intreaba
ridica privirea
din sotronul fricii
plin de intelegere
iata zice
esti libera
\"apoi ai dansat
un peisaj crepuscul
te-ai întins pe plajă
cu senzația că marea ajunge la tine
și valurile-ți acoperă trupul cu alge
și trestii aduse de furtună
de pe insulă \"
spre scena aranjata
insa cel ce singuratatea
o intreaba
ridica privirea
din sotronul fricii
plin de intelegere
iata zice
esti libera
\"apoi ai dansat
un peisaj crepuscul
te-ai întins pe plajă
cu senzația că marea ajunge la tine
și valurile-ți acoperă trupul cu alge
și trestii aduse de furtună
de pe insulă \"
0
\"rămași singuri
ai schimbat scena
într-un șotron
de lângă șopronul matricii
cu fețele fricii\"
anna era prefigurata
de pe vremea lui elian
cand dintr-un cerc de apa
si-o piatra albastra
primita pe scara vagonului
aparusera yann si piticul
dintr-un cerc magic
cu care spargeau
cele 7 nedeterminari ale limitelor
fumatorul de pipa
se bagase si el intr-o portocalie dilie
“unii vor sa vorbeste cu tine
altii nu vor sa vorbeste”
la marginea infinitului
cvintetul așteptării
de după poveste, o mână
pe mână, o pasăre vorbitoare
în prim plan, marginea
ai schimbat scena
într-un șotron
de lângă șopronul matricii
cu fețele fricii\"
anna era prefigurata
de pe vremea lui elian
cand dintr-un cerc de apa
si-o piatra albastra
primita pe scara vagonului
aparusera yann si piticul
dintr-un cerc magic
cu care spargeau
cele 7 nedeterminari ale limitelor
fumatorul de pipa
se bagase si el intr-o portocalie dilie
“unii vor sa vorbeste cu tine
altii nu vor sa vorbeste”
la marginea infinitului
cvintetul așteptării
de după poveste, o mână
pe mână, o pasăre vorbitoare
în prim plan, marginea
0
