Poezie
spune și tu (mirko 9)
(rondul de noapte)
1 min lectură·
Mediu
spune și tu
de n-ar fi întâmplările triste
unde-aș mai rătăci eu tristețea
de n-ar fi câte-o supărare nervoasă
unde-aș vedea lumina bucuriei
de n-ar fi lemnul acesta o cruce
unde-aș răstigni rătăcirea
și totuși
dacă nu intram în voiajul ăsta
unde eram eu acum
unde ar fi viața mea
și dacă
nu ne trăznea-n clipa lungă
și nu era rostogolirea pe scară
dacă-n somnul meu n-ar fi atâtea insomnii
și n-ar fi ele gemenele coincidențelor
întâlnirile rătăcirilor
rotunjirile colțuroaselor neliniști
scrijeliturile pietrelor și ale zidurilor
scoarța plajei și inelele copacilor
și umbrele n-ar fi după cum cade lumina
spune! taci?
de nu-ți pierdeai încrederea la pendul
ramâneai același credul
unde era voiajul tău
acum
dacă
nu-ți țineam locul
în echipaj
iar dacă și atunci
și dacă... atunci...
acest if
uneori iff
sau chiar uf
sau uf-uf-uf
ori extremala fu...
spune și tu
acum
când gândul și-a făcut
rondul de noapte
despre cercul magic de azi
când totul era imprezivibil
ai știut să apeși marginea roșie
încerc să opresc o clipă
pe frunza căzută cu fulgerul
.........................................
și-n cele din urmă
marea înghiți naufragiul
Constanța, 24-25 septembrie, 2009
042883
0
unde-aș răstigni rătăcirea\"
si multe altele in rostoglirea cuvantului pe scara poemului...