Zbor și țipăt de pescăruș

... poveștile s-au amestecat și eu am rămas mult în urma lor... Liniștea o sparge un clopot ce bate-n dungă. Aici începe clipa lungă. În mintea mea e un refuz... Anonim trecea în fugă și lăsa la ușa mea... cuvintele au fugit din poveste și-n locul lor, pe prag, am găsit o cățea. Pe frunte, un semn alb și-n privire, un amestec de rugăminte și de cea mai caldă tandrețe. Zbor și țipăt de pescăruș într-un sfârșit de mai, nu departe de treptele verii... păsări de toate felurile dau des din aripi... În locul plajei, un deșert cu a cărei Fata Morgană rătăcesc... Un semn de loc îmi dă ecoul dintr-un deșert cu zeu berber... mă joc din nou cu zmeu-n care găsisem punct pentru reper. Pe tabla infinită crescuse un măslin pe care înverzise o frunză dintr-un spin... ... poveștile s-au amestecat și eu am rămas mult în urma lor... O memorie grea apasă-n florile măslinului sălbatec. Trupul lui de (Y) autentic învelit în grija mea zilnică l-a rupt trecerea vremii în jumătăți inegale...