Jurnal
în miezul verii
(săgetând)
4 min lectură·
Mediu
în ape neatinse plonjasem începutul
și când să se scufunde se retrăsese valul
lăsînd în urma lui un zbor de zmeu și malul
multe se vor împlini când le va veni sorocul
nu grăbi deschiderea bobocilor cu degetele
lasă lumină și vreme pentru toate ale lor
Dă, Doamne, putere iubirii, întru Numele Tău
Sănătate cumințeniei ochilor mei
Bucurie darului și Harului
lucrului făcut
la timp
las loc sub portativ
ca o subpagină de temelie
pentru casa care ne va găzdui
zilele astea am avut multe deschideri poetice
în bagajele tale nu lua prea mulți saci cu petice
dacă vrei
poți să-mi răspunzi alternativ
în orice cântec există un loc de bucurie și dragoste
acesta va fi motivul cântecului care s-a lăsat așteptat
.............
................
....................
........................
.............................
după cum vezi este un portativ cu scară
rostogolirea bilei este iterația contracției succesive
într-un singur punct o mie de diviziuni pentru integrala ta spațială
în viață avem mereu de ales
cine nu știe să aleagă își merită soarta
nu uita primul Psalm al lui David:
Fericit bărbatul care n-a stat în sfatul necredincioșilor...
asta-i doar o parte din primul psalm
când ai o problemă
deschide Psalmii
și găsești răspunsuri la problemele tale
acum te voi binecuvânta
și-ți dau certificatul de majorat
că toate ale tale bine le-ai cultivat
dacă poți să cultivi și din gădina mea
pune pietre în jurul izvorului meu și cele mai frumoase scoici
din întâlnirile noastre de la toate vârstele și vei vedea ce izvor curat
și ce apă limpede va curge din izvorul nostru
dăm apă celor însetați de iubire și de dreptate
celor care știu să nu-și spele picioarele-n izvor când nu-i vede nimeni
cărora le putem spăla noi picioarele gest de smerenie și de slujire
că slujirea cauzei este semnul bunei noastre rânduieli
sper că n-am fost prea canonic
și te vei bucura
din când în când aleg Insula cu stuf din vecinătatea Þărmului
furtunile și curenții marini leagă cele două alegeri ale mele
și din unirea lor se naște Peninsula
din gemenii Ashador și Ashadar
am făcut unul singur permanentul prezent Igitur
\"celcare\" te-a adunat în taina gândului curat
(nu mai contează cu ce preț)
(îți aduci aminte, Igitur, ce spuneai? “ai fost mereu dispus să mă asculți, să îmi dai sfaturi. M-ai ajutat să privesc lucrurile mai detașat și să nu mă consum pentru orice prostie. Analogiile tale ale principiilor morale cu elemente din natură și cu fapte simple m-au ajutat să înțeleg multe chestii (grădinarul, funcționalele convergențelor...) Datorită ție mi-am mai triat prietenii, mi-am dat seama că mai bine stau în casă făcând de-ale mele decât să îmi petrec ziua cu niște… de la care nu am nimic de învățat și cu care nu pot să port discuții decât banale, fără sens. Pot să iau atitudine și singur fără să mă gândesc că mi-e rușine (deși mai am de învățat la chestia asta). Am simțit mereu că ție pot să îți spun orice, deși uneori mi-e teamă de cum o să reactionezi. Îmi place că pot fi matur cu tine și în același timp imi pot retrăi adolescența”.
acum
că lucrurile-s blânde
și bătăliile noastre s-au arătat cu toate cele bune și rele
acceptate în egală măsură după principiul grădinarului
că grădina trebuie cultivată cu iubire și cu dragoste spre rodnicia ei
să învățăm mai departe împreună și să nu punem înainte decât Binele, Frumosul și Adevărul
să avem limbajul comun al credinței și din amănunte să luăm semințele cu miez care dau roade
ai văzut că nu imposibilul este cea ce trebuie urmat
ci te apeși pe realitate și-n amprenta realității
în faptele oamenilor și urmările lor
găsești puncte de sprijin
lumina farului după care te ghidezi
cercul se închide
cu toate că din acest cerc lipsește un punct
iubește tot ceea ce-i de folos sufletului
nu fugi de Deșertul științei
nici de Muntele inițierii în tainele fericirii
sunt multe aici și-ți voi spune Igitur de cele bune din vecinătate
(căreia îi voi spune de jur împrejur)
să știm care ni se cuvin și care se lasă pentru cei care le-au lucrat
să nu ne băgăm picioarele în proprietăți străine
și să cultivăm în grădina Tatălui
și-a Fiului și-a Sfântului Duh, Amin.
“Bine este cuvântat cel ce vine întru Numele Domnului
Dumnezeu este Domnul și S-a arătat nouă”.
Mă bucur de cele dobândite de tine
și mai mult m-aș bucura să văd elanul slujirii
spre buna înțelegere cu cei aleși să-ți fie aproape
din cele câteva străfulgerări
acum, prin noi înșine, cu ajutorul lui Dumnezeu!
vom mai zelkania vom sloteri și-n cele din urmă
găsim alexismele...
al tău însoțitor de pruncie
ca la noi mereu să fie.
Constanța, 14 julie, 2010
085.547
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ioan-Mircea Popovici
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 780
- Citire
- 4 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Ioan-Mircea Popovici. “în miezul verii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/jurnal/13947366/in-miezul-veriiComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
\"cercul se închide
cu toate că din acest cerc lipsește un punct\"
n-ar fi păcat, elianule,
ca-n miezul verii
să nu ne bucurăm de insula din ziua de ieri
și indiferent de furtună
să ne găsească cândva
în insula de mâine?
că prietenul nostru
matematicarul cu zarul
și-a adunat nodurile-ntr-un năvod
și-a zis:
\"Aplicand principiile teoremelor de existenta, concluzia este clara: Fericirea exista. Si daca exista, e mare pacat sa nu o traiesti. Asa se face ca-n povestea albaaaaastra de ieri sunt urmele mele din insula de maine...\"
ma bucur ca sticla a ajuns la tine elian... stradela vantului ne asteapta... salutari de la echipajul meu...
aceeasi prietenie,
semnul nostru de langa Ovidiu,
aceleeasi cupa, cu lacrima poetului...
semnatura, pe nota de plata, cu bucurie, sa fie! Yann((e)luka)
cu toate că din acest cerc lipsește un punct\"
n-ar fi păcat, elianule,
ca-n miezul verii
să nu ne bucurăm de insula din ziua de ieri
și indiferent de furtună
să ne găsească cândva
în insula de mâine?
că prietenul nostru
matematicarul cu zarul
și-a adunat nodurile-ntr-un năvod
și-a zis:
\"Aplicand principiile teoremelor de existenta, concluzia este clara: Fericirea exista. Si daca exista, e mare pacat sa nu o traiesti. Asa se face ca-n povestea albaaaaastra de ieri sunt urmele mele din insula de maine...\"
ma bucur ca sticla a ajuns la tine elian... stradela vantului ne asteapta... salutari de la echipajul meu...
aceeasi prietenie,
semnul nostru de langa Ovidiu,
aceleeasi cupa, cu lacrima poetului...
semnatura, pe nota de plata, cu bucurie, sa fie! Yann((e)luka)
0
\"dacă vrei
poți să-mi răspunzi alternativ
în orice cântec există un loc de bucurie și dragoste\"
poem cu mare grija
alternativa adanca
a fost
cauta
cum cititul
inainte de voce
am luat la citit si recitit de zeci de ori. am atatea in minte ca nu ma pot concentra cu adevarat, dar imi place ideea, sentimentul, ma intreb de unde provine, din ce si de ce caci nimic nu e gratis, ma opresc la tehnica// oare pe ce pricepere merge poetul?
poți să-mi răspunzi alternativ
în orice cântec există un loc de bucurie și dragoste\"
poem cu mare grija
alternativa adanca
a fost
cauta
cum cititul
inainte de voce
am luat la citit si recitit de zeci de ori. am atatea in minte ca nu ma pot concentra cu adevarat, dar imi place ideea, sentimentul, ma intreb de unde provine, din ce si de ce caci nimic nu e gratis, ma opresc la tehnica// oare pe ce pricepere merge poetul?
0
Acordurile psalmice mi se par potrivite în contextul poemului. Lumea aceasta o poeziei lui Ioan-Mircea mi se pare minunată, chiar dacă multe nu devin inteligibile decât în timp, dar simt sufletul care se află dincolo de rânduri. Ca să folosesc un șablon, e o lume minunată aici (cred că și Dana a vrut să spună același lucru, \"ciudat\" fiind în sensul său pierdut, adică \"minunat\", din rus. \"чудесно\" - ciudesno). Poate pentru unii schimbările acestea ale discursului nu prea dau bine, însă eu m-am obișnuit cu acest stil. Impresia că avem de-a face cu un dialog viu între un eu și alții, între eu și sine, deschide mult orizonturile interpretării, în ciuda unei aparente închideri programatice.
Dincolo de orice analiză aridă, important pentru mine este ceea ce poate recepta și un cititor nespecializat: învățăturile care vin din memoria ancestrală a umanității. Dincolo de substraturile estetice, morale, ideologice. Adică un fel de trecere a cuvântului în faptă și a faptei în cuvânt.
Dincolo de orice analiză aridă, important pentru mine este ceea ce poate recepta și un cititor nespecializat: învățăturile care vin din memoria ancestrală a umanității. Dincolo de substraturile estetice, morale, ideologice. Adică un fel de trecere a cuvântului în faptă și a faptei în cuvânt.
0
ce frumosi sunteti voi
si ce putin trebuie sa-ti acorzi
slabiciunea unei singure ispite
fericirea!
poate e o treapta
din scara fara nume
undeva-candva
cand nu vor mai fi intrebari
si nici ezitari
se va vedea totul
de sus pana jos
ca-n stilul smuls
oglinda prin care trece fumul
poate-i aceeasi oglida prin care privea elian
si ploua in seara in care ne-am cunoscut
va rog nu luati acesta un raspuns
conjunctural. esenta sta-n acest mesaj:
\"(îți aduci aminte, Igitur, ce spuneai? “ai fost mereu dispus să mă asculți, să îmi dai sfaturi. M-ai ajutat să privesc lucrurile mai detașat și să nu mă consum pentru orice prostie............\"
important este ca toate cele trei puncte de vedere sunt precum culorile
din spatiul culorilor de baza din algebra culorilor care stau la baza televiziunii in culor. nu explicitez. ceea ce este este suficient sa fie.
ce nu este, oricatata incantatie ar fi, la ce-ar folosi...
am maiavut un comentariu care a disparut... la testele mele nimic nu este off topic. imi cer scuze, Zero si Infinit verifica aceeasi ecuatie. Cine o stie, mi-ar face placere sa zic: da!
si ce putin trebuie sa-ti acorzi
slabiciunea unei singure ispite
fericirea!
poate e o treapta
din scara fara nume
undeva-candva
cand nu vor mai fi intrebari
si nici ezitari
se va vedea totul
de sus pana jos
ca-n stilul smuls
oglinda prin care trece fumul
poate-i aceeasi oglida prin care privea elian
si ploua in seara in care ne-am cunoscut
va rog nu luati acesta un raspuns
conjunctural. esenta sta-n acest mesaj:
\"(îți aduci aminte, Igitur, ce spuneai? “ai fost mereu dispus să mă asculți, să îmi dai sfaturi. M-ai ajutat să privesc lucrurile mai detașat și să nu mă consum pentru orice prostie............\"
important este ca toate cele trei puncte de vedere sunt precum culorile
din spatiul culorilor de baza din algebra culorilor care stau la baza televiziunii in culor. nu explicitez. ceea ce este este suficient sa fie.
ce nu este, oricatata incantatie ar fi, la ce-ar folosi...
am maiavut un comentariu care a disparut... la testele mele nimic nu este off topic. imi cer scuze, Zero si Infinit verifica aceeasi ecuatie. Cine o stie, mi-ar face placere sa zic: da!
0
Distincție acordată
un text impresionant, amplu, care, după cum remarca și George Pașa, se sustrage unei analize aride, un text care, dincolo de orice interpretări, are, pentru mine, o mare calitate: aceea de a impregna în cititor o stare de trăire poetică (știu, sună anost și expeditiv, totodată, dar chiar asta am simțit), un text cu muzicalitate interioară captivantă, care compune o lume, o atmosferă cumva sfâșietoare, ca o ultimă privire, deși nu înțeleg mecanismul prin care reușește să lase senzația asta, o contemplare și o confesiune, în fine, sunt multe adunate aici, și prea puține pe care le pot spune eu, însă chiar mi-ar părea rău ca acest poem să rămână neremarcat.
cu scuze pentru justificarea lacunară.
p.s. nu este un răspuns la ,,diminețile de iulie\", care sper să nu se încheie, ci o apreciere a poeziei.
cu scuze pentru justificarea lacunară.
p.s. nu este un răspuns la ,,diminețile de iulie\", care sper să nu se încheie, ci o apreciere a poeziei.
0
\"din amănunte să luăm semințele cu miez care dau roade\"
uite cum se nasc cercurile de apă
în focarul elipsei mele
fagurele se scurgea încet
o picătură
dintr-o pictură
cade pe frunza nucului
din miezul miezului de vară
spre seară
cactusul înflori iară
spre locul tău de barcă
lângă dig
de-a curmezișul
cercul picăturii
care umpluse paharul
\"în fine, sunt multe adunate aici, și prea puține...\"
0

privite din afară poeziile astea par niște răvașe ascunse în sticlă și aruncate în ape de cine știe ce îndepărtat supraviețuitor
e uimitor cum reușești să câștigi atenția și să inciți lectorul, operezi cu tot felul de simboluri, creezi atmosferă, arunci năvodul departe
e clar că fiecare cititor are dreptul, libertatea, de a recompune și a da textului sensul său, amprenta auctorială însă în cazul ăsta e foarte puternică, parcă îți vine să-l iei pe autor la întrebări, să îți explice simbolurile, să îți povestească poezia
dragă iann, n-am mai intrat demult cu semne în lumea asta a ta dar văd că ea există încă și e mai vie ca niciodată
cu bine,
elian