Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@ioan-mircea-popoviciIP
Ioan-Mircea Popovici
@ioan-mircea-popovici
Jurnal

ultima filă de calendar

(punctul cald)

2 min lectură·
Mediu









aștept
prima rază
din ultimul răsărit

prea repede a luat vântul
filele din calendar
pe ultima
să nu mă găsească
anul nou
am rupt-o eu
și-am dispărut

nori lungi
ca zațul-portativ
din ceașca de cafea
lăsau să se vadă
acolo un dig
aici o insulă

zborul pescărușilor
notele cântecului
și ele
valurile
sărută plaja

malurile
țin țărmului
stânca plonjonului

dincolo de far
vapoare în radă
dunga de jos
stă să cadă-n
cuvintele din orbite

acolo
aici
zborul pescărușilor
ele
valurile
plaja
malurile
stânca
vapoare
dunga
cuvintele
orbite

piste
insule
țărm
arhipelag
peninsular
rodador

uite că și norii
au farul lor
care acum
e corabia
dintr-un golf
de după dig
ajuns motiv
de tăcere
în cântec
și-n pântec

ponna nu mai latră pe scară
ascultă și ea rostogolirea lungă
prin deșertul din mijloc de jungă

ca o iluzie
un rotund parțial
și-un galop de cal

vezi că răsare soarele ai zis tu
vin iarăși cârdurile am strigat eu
un corb de lut... mut

pe ultima filă de calendar
tu n-ai habar
pe care față de zar
e colțul sferei

acum poți să nu poți
e liniște-n adânc
se încinge soarele
uite-l în 7:39
prima rază-n tymp
la 7:44
dezlipit de dunga albastră
intră în nor

adun
pe locul clipei
lumini din tăietură
din zidul citadelei fac scară
și-o măsură
din cântecul stradelei
iau punte pentru vad
și-n golul dintre ani
țin punctul cald

să vezi totul dintr-o dată trebuie să asculți
ca să auzi tebuie să vezi de cum dau zorii zilei până la apus și mult după aceea
















Constanța, 31 decembrie, 11:17-17:34, 2009


085.620
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
263
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Ioan-Mircea Popovici. “ultima filă de calendar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-mircea-popovici/jurnal/13921581/ultima-fila-de-calendar

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@iakab-cornelia-claudiaICIakab Cornelia Claudia✓
magic. pur si simplu am ramas fara cuvinte, inca urmaresc alunecarea ultimilor raze ca o trena plutitoare.
mi-e dor de perfectiune. e peste tot si tot mi-e dor cumplit.


să vezi totul dintr-o dată trebuie să asculți
ca să auzi tebuie să vezi de cum dau zorii zilei până la apus și mult după aceea

să vezi totul dintr-o dată trebuie să asculți

să vezi totul dintr-o dată trebuie să asculți

să vezi totul dintr-o dată trebuie să asculți

toate stelele sunt o singura violina sau un singur dor, al meuuuu.
0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici✓

chiar azi i-am spus corneliei
ce nume frumos ai tu
și-n loc de răspuns
mi-a povestit despre iubitul ei
...............................
multmesc de vizită-n
ziua de răscrucea anilor
când
clipele-s mai lungi
iar memoria-i o cometa
în coada căreia-i lumina
cărării prin lanul de rapiță
0
@elia-davidEDElia David✓

\"adun
pe locul clipei
lumini din tăietură
din zidul citadelei fac scară
și-o măsură
din cântecul stradelei
iau punte pentru vad
și-n golul dintre ani
țin punctul cald\"

Rasaritul, undeva la inceputul si la capatul drumului...
Pe Scara fara nume, clipe fara sfarsit...



0
@maria-gheorghe-0021767MGMaria Gheorghe✓
Acesta e conul meu de brad pentru tine... am recunoscut Țărmul Înalt și portativul cu iederă... las tympul să apropie cele două capete ale depărtării, să facă un desen cu cărare pe scurtătură, să ajungă și să-ți spună... ce să-ți spună? O privire dintr-o lacrimă cuminte și caldă, ca o ploaie de pe portativul gândului, din ultima filă de calendar... un adevăr într-un punct cald...

http://www.agonia.net/index.php/personals/13921611/la_derni%C3%A8re_feuille_du_calendrier


La mulți ani! în Casa de pe plajă...
0
@elia-davidEDElia David✓
Intre \"Scara lui Escher\" si \"Scara\" lui Ioan... inca un an...

Si semnul uitat sub o frunza, pe treapta:
http://scarafaranume.blogspot.com/

Cu prietenie si bucurie...
0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici✓
Pana la scara fara nume au fost atatea farame de Infinit
inaintea faramelor de Infinit au fost diminetile
inaintea diminetilor au fost noptile
si dupa fiecare noapte
un rasarit nou


acum
in scara cuvintelor
se intampla sa gasesc pietre
pe care le zidisem candva-undeva
intr-un castel de cuvinte dincolo de gara

Însetez și vlăguiesc în așteptarea timpului dintre clipele în care singura întâmplare trebuie să fie uscarea culorii albe. Da. Pentru mine albul este culoarea de dinaintea povestii albe. Povestea aceea aflata pe undeva pe scara dubla.


Multumesc celor care sarbatoresc azi trecand prin semnele voastre. Doar astfel vor putea pretui nu doar prima zi a anului ci si a 8-a potrivita taierii imprejur. Si astfel taria magiei lui 7 si nesfarsirea si desavarsirea lui 8 fac atingere-n clipa de sprijin clipa hotararii a neamanarii izvorul unei bucurii fara inceput si fara sfarsit...
0
@george-pasaGPGeorge Pașa✓
Răsfoiam astăzi \"Plaja cu suflet\", carte pe care o mai citisem altădată cu mai multă concentrae, și mă gândeam cât de greu îi poate fi unui cititor întâmplător al scrierilor tale să facă aprecieri de valoare, fără a cunoaște întregul. Aici, totul este structurat aproape matematic, în ciuda impresiei de așezare întâmplătoare pe portativ a unor motive literare. Stau și mă gândesc dacă nu cumva redundanța acestor motive corespunde acelor continue observații ale astrului zilei, dinaintea răsăritului \"până la apus și mult după aceea\". În acest sens, ultimele două rânduri par a mă lămuri mai mult asupra propriilor erori în înțelegerea a ceea e scrii:
\"să vezi totul dintr-o dată trebuie să asculți
ca să auzi trebuie să vezi de cum dau zorii zilei până la apus și mult după aceea\".

0
@ioan-mircea-popoviciIPIoan-Mircea Popovici✓
George, chestia cu stiinta-i mai putin importanta.
De-ar fi sa ma iau dupa zelkanimele lui Sloterius
e suficient sa-ti lipseasca punctul Zero ca sa nu
mai ai la ce raporta elementele conului pozitiv.
Si fara conul pozitiv ordinea ia locul haosului
si hazardului nu-i mai poti da mat... si atunci
intri-n paradoxul lui Zenon si vezi ce mai face
broasca testoasa...
0