Ioan Jorz

Din această dilemă nu puteți ieși! Desigur. Pentru că nici nu putem intra. Rar mi-a fost dat să întâlnesc o asemenea platitudine, fie și personală, rostită cu o asemenea sentențiozitate. Apologia lui \"nimic\", scrisă într-un registru, nu filozofic, ci de \"filozofeală\"! Este de șters!

Am cunosct doar plânsul sfânt al mamei mele, sărând cu lacrimi rântașul(prăjeala). Eu îți reproșam doar artificialitatea, prozaizarea textului. Faptul că nu reușești să fii veridică, nici în partea autentică a biografiei, nu are legătură cu plânsul nimănui. Respect lacrimile oricărei mame și sufăr pentru ele. Atât am avut să-ți spun.

Vasile Munteanu, va fi o provocare pentru un critic literar să scrie o recenzie la o carte de poezie, scrisă de tine. Poemele tale sunt, uneori, atât de diferite unul de altul. Aproape de fiecare dată, alt registru poetic, altă temă, alt mesaj. Semn că nu riști căderea în manierism, manierism ce pare să sufoce, deja, scriitura poetică a unor foarte tineri autori. N-am reușit să-ți descopăr, în tot ce am citit până astăzi, nici un model, deși poezie ta este, evident, aliniată tendințelor literare, de ultimă oră. Remarc claritatea din \"fanatism literar\" și curajul de a inventa un verb, \"ați burlit-o\", care sună atât de firesc. Am citit și \"urină de vulpe\". Mi-a plăcut și am receptat mesajul. Cu prietenie,

Petruț, mulțumesc pentru aprecieri, dar și pentru observații. Ești un cititor avizat, așa că voi ține seama de ele. Am să reiau textul, când îi va veni vremea. Îl mai las la dospit. Cu prietenie,

Alberto, n-aș da de pereți cu textul tău, dacă n-aș fi citit altele, bune și foarte bune, scrise de tine. Poate puțină auto-cenzură n-ar strica. Prea postăm tot ce scriem! Cu aceiași amiciție,

Alberto, \"Se zbat 30 de bărci cu pescari mahmuri\"- un vers rătăcit, ca un pescar mahmur, într-un ocean/lighean de platitudini.
Zgomot de \"șine dezosate\"?! Da\' ce-s șinele? Pulpe de pui, \"de Crevedia\"?
Despre final, ce să mai spun? E ca o coajă de semință, scuipată pe trotuar. Cu amiciție,

Atropa Belladona, am ajuns la concluzia că ești criticul lateral(și colateral) cel mai competent, aflat încă în viață, (asta până ne întâlnim și-o să auzi câinii din Giurgiu). O asemenea exegeză a operei mele poetice l-ar face invidios și pe G.Călinescu(sau Puiu, Florin) care, dacă ar mai fi în viață, și-ar da cu a sa \"Istorie\" în cap, rămânând cu arătătorul în nas. Eu am râs, și-a doua oară. Aștept să mai râdă și alții. Cu prietenie și prețuire,

Cristina Minea, vezi ce faci cu virgulele! Pune-le unde trebuie! De ce \"ploaie păgână\"? Despre persoane se spune că sunt păgâni. Figurativ, ploaiea poate fi sălbatică, nemiloasă, dezlănțuită și mai știu eu cum, dar nu păgână. Sugestia mea este să renunți la versul din final. Nu-și are rostul, acolo, ba mai e și redundanța aia, \"marea vacanță mare\". Ca în mai multe texte ale tale, există și poezie. Nu știu cum reușești să o sufoci! Cu amiciție,

Cristian Cătălinoiu, ai scris un text în care ai văruit totul cu alb. E doar o construcție banală, un exercițiu, în joacă, unde \"albul colcăie abundent\". Cuvinte ca \"jururile\", \"prididim\", \"alburile\" parcă scrâșnesc, parcă scârție, neunse. Deși corect, \"jururile\" este redundant, nu se folosește, fiind ilogic, (v. jur). Poate revii pe text, mai elimini din stridențe, cine știe?

\"Când te trezești dimineața și cearșaful se lipește de tine\" înseamnă că ai transpirat, ești bolnav, ai febră sau ai dormit prost, ai avut coșmaruri, ai probleme cu glandele sudoripare...

\"Așa cum glandele nopții secretă iubire topită pe ziduri\", care glande? Auzi cum sună, \"glandele nopții\"? Iubirea devine secreție, topită pe pereți. Scârbos, de-a dreptul!

\"soarele despică aerul în particule strălucitoare. Asemeni unui tir de mare tonaj.\" Ai auzit tu ceva, despre aspectul de cuantă al luminii, dar nici chiar așa. Cum să despice aerul, asemeni unui \"tir\", de mic sau mare tonaj? Nu trebuie să-ți explic ce este tir. Dacă încercai să faci referiri la TIR, siglă, atunci află că și aia înseamnă altceva. Poate încerci autocamion, că nu scrii poezele pentru \"florăresili\" de la \"Universitate\"!

Nu cred că mai are rost să continui cu analiza pe text. Este plin de aberații și sforțări. Dacă o asemenea \"încropeală de non-sensuri\" se poate numi poezie, atunci putem decreta moartea acesteia!

Acest comentariu trebuia să fie unul răutăcios. Nu este. Este doar unul foarte trist, pentru că tu poți și știi cum se scrie poezia. Sănătate!

Chestiunea-i, zic, nasoală:
Mătrăguna, rea fiind,
Sigur, ți-a dat foaia goală...
Cred c-ai prins-o copiind!

Atropa Belladona, dacă ai scrie, constant, proză scurtă umoristică, nu doar atunci când ai chef, \"din capriț\", te-aș pune acolo, lângă Cornel Udrea și Mihai Frunză. Ai umorul la tine! Așa, într-o exprimare mai neacademică. Cine s-ar fi gândit la Don Quișote, căutându-și mârțoaga în coșmarul tău?! Asta da, originalitate! Ce-ai făcut cu armura bătrânului? Ai dat-o la topit, sau fierbi \"păpușoi\" în ea? Mi-a plăcut! Cu prețuire,

Sorine dragă, sănătate!
Nu cred să ia vreo mențiune,
Că și acelea-s acontate...
Participarea-i, doar, \"pe bune\"!

Atropa Belladona, mi-e temă- cum spun englezii, că nu vom recunoaște amprentele tale, neavând în baza de date, decât pe cele ale lui Bin-Laden, pentru eventualitatea că ne-ar teroriza cu epigramele sale, participând la concurs. Așa că fii, mătăluță, bună și trimite cevaișilea foi cu litere și semne diacritice. De rest ne ocupăm noi. Trage-o de codițe și pe Anda! Timp este, berechet! Cu simpatie,

Stimate prieten, Ion Cuzuioc, așteptăm și de la domnia ta materiale pentru concurs! În spiritul celor scrise aici, sper că și alți colegi să facă efortul de a aduce la cunoștința epigramiștilor de pe Agonia, informații folositoare \"Măriei Sale Epigrama\", cum bine spuneți. Cu același simțământ de fraternitate,

Să sperăm, dragă Ioane, că vor trimite epigrame de calitate și vor lua toate premiile. Timp este, inspirație să fie! Sper să apuce să citească regulamentul concursului cât mai mulți \"agoniști\"! Toate cele bune!

Ce frumos, portretul! Sper că și volumul va fi la fel de frumos! Succes! Cu prietenie,

Puțin scorțos poemul. Este interesant cum mișcarea în lumea blocurilor, ce nu au loc să respire, a adolescenților nesiguri, a cuptoarelor digitale, este frântă, anulată de \"metrouri inerte\", pregătind detașarea, voiajul cu trenul, cu o carte pe genunchi, \"tom adevărat, de hârtie\", ca o călătorie de inițiere, altfel. Mi-a plăcut. Cu amiciție,

O casă aflată în construcție nu are uși. O casă neterminată sau pătăsită. De unde senzația de tristețe. O percep și eu. Lasă ușa deschisă și vor ajunge și visele! Puține cuvinte pentru mult. Bun poemul. Cu simpatie,

Atenție la rime și la metrică/ritm! Rime imperfecte, facile, sau, mai rău, lipsesc! Vezi strofa II-a! Retorica din final este naivă. Fără supărare,