aceeasi reverie
de după deal printre copaci
au apărut în cârduri și mergând pe poante
stelele
interpretând un dans numai al lor
după o muzică
ce părea că l-ar plagia pe ceaikovski
până
și iarăși seara
ca o consecință a unei greșeli
care se încăpățânează să rămână necunoscută
jocul umbrelor
care curg din forme alene
ca o miere
el însuși efectul unei cauze
până la urmă
părea că s-ar desena de unul singur
pe fundalul unei mari incertitudini
străduindu-se să-și dea forma aceea
aproape de necuprins și necruțătoare
propulsată de energii nefirești
prin apele
și lumea aștepta...
nici măcar de crăciun
ori de paști
popa ăsta al nostru
nu reusea să arate ca lumea
avea un aer de vietate veșnic hăituită
care părea că ar căuta cu disperare
să se
Dumnezeu era uriaș
purta cizme înalte
haină de piele
pălărie de pădurar
și câteodată mirosea ciudat
eram destul de mare credea el
ca să pot înțelege că armele lui
nu sunt de nasul meu
că
elogiu mămăligii
motto
sunt unul din aceia cărora le pasă
de marele nedreptătit care a fost columb
în primul rând atunci când mă gândesc
la ce minunăție poa\'să iasă
din prea de multe ori
în imperfecta noastră așteptare
în clipa cât o lume de surprinzătoare și afundă
a început să ningă în sfârșit
după un chin de-atâtea luni de zile
ca într-un abandon aproape fericit
ce vine
din sihàstria mea de foarte de aproape(11)
nici clopotele nu vorbesc aceeasi limbà
vàzduhul de-o bizarà rezonantà zace tintuit
pe-un cer care-a uitat de mult sà radà sau sà ningà
si care pare
ninsoare(8)
zàpezile urcau spre cer
cu o repeziciune uimitoare
pàrea cà ninge invers si cà pier
ìn revàrsarea asta ìnsesi petele din soare
sà fi fost glezna mijlocul sau
cioara(6)
urmele se vedeau deslușit în zăpadă
de-acum chiar cà nu mai puteai să nu crezi
chiar dacă nu oricine reușea sà le vadă
chiar dacă peste ele trecuseră ìndevreme adevărate
ceas de searà(4)
zàpezile pàreau cà ard mocnit sub ochiul cercànat al lunii
ìn timp ce noaptea-si expunea orgolios menajeria si pàunii
se auzea cum cerbii rumegà prin vài
o zi
se garboviserà bàtranele uluce
sub trupul iernii puhav si stràluce
se-nsiruiau aerian si-n filigranuri pomii
ìnspre stiubei si ìnspre campu'tomii
curgea o stranie luminà pe
