dintre ierni

Si acest text, si aceasta asteptare. O simt. Eu imbracat in mine ma mir de mine insumi.
Interesant.

multumesc pentru interes.

Am intrat pe această pagina cu speranța de a-mi mai potoli puțin setea de poezie, însă, dacă aș fi rămas mai multă vreme prin preajmă, m-aș fi deshidratat, cu siguranță.

prea mult \"acest\", prea mult \"mortal\"

domnul albu suferă uneori de acea deformație profesională de a aborda o stare poetică prin prisma educației sale filosofice
și totuși, eu cred în domnul albu și în acest poem (poate din cauză că sunt eu însumi un filosof dezabuzat), cred în sinceritatea sa lirică, în expunerea sinelui pe tava poeziei ca un cap de ioan cu ochi rânjiți de triști

ceea ce i-aș recomanda domnului albu este o atenție sporită la riscurile vetustului, la cramponarea de mode poetice depășite

domnul albu trebuie să experimenteze, să tatoneze noi forme de exprimare lirică

pentru că dacă nu Albu, atunci cine?

Ionut Popa,
ma bucur ca nu v-ati potolit setea de poezie pe pagina mea. Ar fi fost trist si nedrept fata de marii poeti ai literaturii universale. Duceti-va si va adapati din izvorul lor, din biblioteci, nu de pe agonia. Caci daca ati fi baut deja de acolo, nu v-ar mai fi fost sete azi.

Anghel Pop de Szatmar,
multumesc pentru sfaturi. deocamdata, atat s-a putut.

Oricum, de setea asta nu poate scăpa nimeni, întrucât \"izvoarele\" sunt mult prea adânci pentru o singură gură a cărei însetare nu v-a pieri decât odata cu ea.

Numai bine!

typo: va pieri