Poezie
odată ca nici odată
1 min lectură·
Mediu
treceam pe poteca îngustă când
mi-am simțit pupilele fremătând
și deschizându-se ca niste crevase
în întunericul de mătase
mi-am făcut imediat un scut dintr-o foaie
și am plecat tupilat la bătaie
o sarbacană dintr-o tijă de floare
și am plecat tupilat la vânătoare
trăgeau în mine cu fluturi de noapte
cu limbi moarte
și cu licurici
și cu arici
eu am făcut o eschivă
din niște ziduri și o pictură votivă
și m-am dat pâș-pâș la o parte
- mă prefăceam ca citesc într-o carte
trecu și asta, plecai mai departe
tot pe sub frunzișul fără moarte
de unde cântau ciocârlii
albăstrii
și veverițele cu niște bursuci
gospodăreau alune și nuci
am deschis pleoapele era soare
mirosea a teracotă și a plăcinte
bunica era acolo cuminte
și am știut că era sărbătoare
003.565
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioan albu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 132
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
ioan albu. “odată ca nici odată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioan-albu/poezie/1752803/odata-ca-nici-odataComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.