Balada lui Chelbea drujbaru

(făcută la comun....cea mai mare parte aparține aparține lu’ Ioan Albu de la Galați, lu\' Poetrycă încă, cel mai puțin lui Costică; publicată în transcrierea ultimului) Personaje: Chelbea = Poetrycă Bingo = frac-su, șef de echipă Mardo = Costică (cu care bem cu toții până ne mucim ca porcii) Sandu = un șef de echipă advers, care avea până și pistol Alți figuranți Frunză verde de măcriș Colo sus pe coperiș Mări, cin’ mi se zărea ? Bingo cu echipa sa. Unu-i Chelbea năzdrăvanul De dă bine cu ciocanul Și cum dă cum nimerește Ș-unul dintr-a sale dește Și așa vârtos înjură De-i vin spumele la gură. Altul e un animal Cu spatele de hamal Și pus veșnic pe scandal Și-și ia-n gură pumni o mie Este Mardo ! Na avânt... Păi ce te așteptai să fie? Și cu Bingo trei Mai pervers ca ei Și de-ar fi și zece Tot mi i-ar întrece. Iară Bingo ce-mi făcea ? Mări că-mi zărea Un cal cum fugea De-a-ndărătelea Foie și-o lalea Roșu cum era Ghinion vestea Frunză de stejar Că-mi vestea de-un par De-un par și cazmale Luate peste șale. Soarele-apunea Bingo se-nnegrea Și se socotea Și așa-mi grăia: Frunzuliță și-un dudău Chelule, frățâne-meu Cu ciocanul îndesește Dă-ți peste oricâte dește Dar cu drujba mai rărește ! - Lasă Chelbeo jos drujba! - Să las drujba ? S-o las? BA! Treișpe bețe-am dat pe ea. Iar meșterul ce-mi zicea? Chelbeo lasă jos drujba Rău’-l toarce lama sa O să picăm în belea Frica-n mațe rău mă taie C-am văzut un cal în ploaie Mi-e să nu paț vreo bătaie. - Să las drujba? S-o las? BA! Treișpe bețe-am dat pe ea. Mări ce-mi pățeau Pe când se sfădeau? Sandu se-arăta Cioară-n Rahova Pe l-apus de soare Ca să mi-i omoare... Frunză verde și-o lalea Că-mi cânta o cucuvea Mama relelor Și-a belelelor Și cânta, mări, prin ploaie Făcea numai a bătaie Și cobea, mări, cobea La rărunchi că te-ajungea Și vestea cu tot amarul C-a venit Sandu cu parul Sandu și echipa lui Ca ciorile câmpului Stricătoare-a rodului. Și dintr-un senin Un par mai hain Mi se repezea Și pe cin’ pălea ? Pe-ăla mai parșiv Că-i mai guraliv P-ăl mai uscătură Care omu-i fură Și-i și tare-n gură! Și când ți-l pălea, Bingo ce-mi făcea? Ochii-i să-nvălea Firea și-o pierdea Doar un „AU” scâncea Mort bietul cădea Zăcând ca o vită De moarte rănită. Și-apoi pe Mardos Că-i mai firoros Și-are ochelari Care cere pari, Și-i dădu cu sete Colo între spete. Mardos ce-mi făcea? Ochii-i să-nvălea Firea și-o pierdea Mort bietul cădea Zbierând ca o vită De moarte rănită. Și-un țigan mai breaz Negru, dar viteaz Se dădea la Chelu Să-i zmulgă scalpelu. Chelbea să ferea Drujba agita Groaza-n ei băga! Iar cioara răcnea Răcnea cât putea: - Lasă Chelbeo jos drujba! - Să las drujba? S-o las? BA! Treișpe bețe-am dat pe ea. Și-uite așa cei doi murea Numai Chelbea că-mi scăpa Iar țiganii când pleca Lângă morți el murmura: - Să las drujba? S-o las? BA! Treișpe bețe am dat pe ea.