Poezie
Mireasma dragosrei
1 min lectură·
Mediu
Am stat șase minute lângă tine,
Ne-a despărțit cel mult un lat de palmă,
Dar ce mai contează?
Am respirat același oxigen,
De câteva ori ne-am întâlnit privirile sfioase,
Ba chiar mi-ai aruncat și un zâmbet confuz…
(Jumătate sărut, jumătate îmbrățișare)
Þi-am ascultat inima,
Între noi doi este exact o miime de secundă,
Câteva cuvinte nespuse
Și binențeles același timid lat de palmă.
Trăim paralel precum șinele de cale ferată,
Ne intersectăm pe ici pe colo
Cu câte un gând evadat din canoane,
Cu smocuri de vise cerșite la capătul podului nopții
Și uneori, de foarte puține ori,
Cu vorbe seci și protocolare.
(Traverse relative și putrede)
Dacă ne dezbrăcăm de plumb
Cum s-ar putea îmbrățișa două perechi de aripi
Atâta timp cât zborul tău
Este mai înalt cu o miime de secundă?
Dacă dezertăm din nefiresc
Și ne aruncăm lutul într-un singur tipar
Mâine,când îmi voi privi sufletul în oglindă
Cum va arăta mai sărac cu o icoană?
Și dacă coborâm adânc în noi
Dincolo de fluid și de umbră
Și ascunzându-ne după coaja atomului
Oare Universul nu va fi mai pustiu?
Nu pot să-mi răspund la aceste întrebări
Dar știu că, uneori, dragostea miroase a Dumnezeu.
001.214
0