La inceput iubirea-i pictură de cavernă,
un pețiol scăldat în albele-i petale
ce răsplătește dragostea maternă,
a micului vlăstar venit să salte-n cale.
Aleargă la colega jocului din
Pentru că pădurile dau prune, Romsilva o dă pe glume.
Unii copaci nu au frunze. Sunt plini de verzișori și alune.
Șefii, când își pun arma în cui, primesc - un copac verzui,
În el nu afli o
Tehnologia 4K urmează să fie globală,
Cu ea televizorul are - imagini de gală.
Rezoluția ei crescută pe toți ne va uimi.
De ce? Pentru că dublu kk ...vom primi.
Nicicând în lume nu fu mai multă vânzoleală,
teroarea binelui căzută-n dunga doua milenară,
porni o lungă osteneală, asanarea speciei umane
plină de răutăți, ciudățenii și tulburări mintale.
Cu râvnă
Inteligența Artificială ne sperie, ne omoară,
O să fie o eclipsă, poate chiar Apocalipsă.
S-o lăsăm un pic mai moale, că nu e așa de tare,
Nimic nu se compară cu ...Realitatea Artificială!
În tinerețea TV_ului, pe sticla alb-neagră, lumea a-nvățat să creadă.
Adevărul era cert! Cele albe de bune le luai, iar negrele le inversai.
În plină maturitate, după cotitură, curg de
Sub gând curat voi ne-ați văndut, mișei!
În turmă, tăcuți și bârâiți ca niște miei,
am fost cobaii lumii ani grei, îndelungați
cu arsenalul științei continuu tracasați.
Cu balamuc și surle, tancuri
Pesimistul strigă tare: Mai rău nu se poate!
Optimistul din cărare: Ba, se poate, ai răbdare!
Nu uita, să faci ca struțul când pierzi lacul și iei puțul.
Astfel, s-ar putea să-nțepenești și hiena
Cupa Davis
(La noi, de trei ori n-a fost să fie)
Cândva, la întâlnirile cu americanii,
Năstase cu Țiriac - jucau de toți banii.
Degeaba, de trei ori, au jucat cu fantezie,
Au fost risipitori, nu
De ziua morților pășesc agale - pe alei în cimitir,
Un gând curat mă ușurează rupându-mi aripa de plumb.
Oriunde ochiul meu ajunge îmbrățișează un martir,
O jertf-adusă morții - de viul decăzut în
Inteligența Artificială(AI) e produsul ideal,
E un ciclotron binar ce a venit din real(RI).
Este iute-n socotit și-n memorii la găsit:
Optimul Matematic ...că-i un laser diplomatic!
Ai tresărit. Zâmbind, mi-ai ocolit gândul frivol,
ce-nvăluia chipu-ți plăcut, gătit de protocol
și n-ai dat greș când ai țintit cu-ndemânare
grăunța dragostei căzută-n lungă hibernare.
Frisoane m-au
Îți amintești, iubito!
E mult de atunci, te-am așteptat.
Eram prea tânăr, m-a revoltat trădarea timpului,
te-am așteptat!
Duelul iubirii ți-a rumenit obrajii și m-ai rugat să rupem vrajba ce ne-a
Nu mai ești, ca altădată, subțirică și bronzată,
îți sufla vântul în plete, ploaia îți dădea finețe,
râdeai soarelui torid să-ți fie pielea fardată
de roșu cu multe fețe, să ai trecere în
Motto: „Matematica este alfabetul cu care Dumnezeu a scris universul„ – Galileo Galilei
Punctul.
În sincopele iubirii se cheamă - sfârșit,
la debut, îndrăgostiții-i zic: un nou început.
Și unii și
Ecătă, becătă, țucătă, i,
abăr, fabăr, domeni. Unu - afară va ieși.
Vorbire de cermălit ce trimite la mijit,
șoptită în „romgermană”, ne pune oblon pe geană.
Așa - începe mijoarca,
ascunziș și
O larmă mare cuprinde curtea școlii,
e un vacarm spontan, necontrolat,
răsună-n zări precum furtuna mării,
purtând plăcerea jocului nevinovat.
Arena încropită-n centrul curții,
din fantezia micilor
