Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnaljournal

scurtă magie

merry x\'mas

1 min lectură·
Mediu
țâșnesc ideile purtate de sentimente ca magma unui vulcan ce se trezește din când în când.te bucuri căci te înalți, îți arăți forța, însă cumplită e trecerea momentului. totul se resolidifică, iar conștiința de sine înregistrează uitând să coboare în focurile adânci, unde arzi, topești nemișcarea. doar piatră, nimic nu crește încă pe ea. o ploaie, sau o zăpadă, vântul ori o pasăre mai curajoasă o pot ajuta. există un înainte, o continuare a manifestării. un alt gen de sentiment vine din exterior, agață-te de poți. colindă universul prin salturi. cerul te poate face așa de imens încât fără margini seamănă cu visul ce nu poți să ți-l amintești dimineața. adoarme agitația creierului și iată-te iar în esența ființei tale, vulcanul.
073460
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
121
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Iakab Cornelia Claudia. “scurtă magie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iakab-cornelia-claudia/jurnal/13920807/scurta-magie

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
inceputul e, cum sa spun, de la banal la infantil, par a fi ginduri... e ceva in hiperbolizarea cerului, sau umanizarea prin intermediul lui... in rest, craciun fericit.
0
da, e o infantila conversatie cu mine, pe limba unui suflet nepriceput in problemele sale. in rest cum iese! multumesc de semn.
0
@ecaterina-stefanEcaterina Ștefan
cu scuze de interventie repetitiva, prefer totusi sa precizez sau mai bine sa aflu la cine te referi in fraza: \"pe limba unui suflet nepriceput in problemele sale\"?
0
@doru-emanuel-iconarDIDoru Emanuel Iconar
Cumplit întradevăr momentul de dincolo de forța unei idei care te-a ridicat atât de sus încât nici imensitatea cerului nu te mai sperie.
Mici perle, citite cu interes, textul de aici, cele dinainte.

Sărbători fericite și La Mulți Ani!

Doru Emanuel
0
pai pe limba unui suflet nepriceput, al meu dupa ce vibrez in atingerea lucrurilor straine, ceea ce ma debusoleaza mai mult sau mai putin. a prelua sentimentele celorlalti ca si cum ar fi ale tale e un procedeu riscant. empatia te costa. vulcan adormit, tensine,vulcan trezit, apoi parca nu mai esti cea de dinainte. te-ai mai inaltat bagand de seama totul, integrand tie, remodeland, rezultatele vizibile sunt idei-sentiment, doar piatra, inca nu creste nimic pe ele, preidei sa zicem.
imi vine sa sterg textul, e prea stupid!
0
tensiune nu tensine, imi cer scuze.
0
cei mai puternici sunt copiii, pe ei nu-i sperie nimic, pot gusta din frumusetea si puritatea, imensitatea cerului deoarece nu sunt bruiati de supararile lor. ei vor sa fie bine cu orice pret, sa faca ceva, au o curiozitate imensa si nu isi pun limite singuri. in ei ceea ce a creat un om, insufletit matematici perfecte, nu e oprit in suficienta unor idei, vor iar si iar a-si transforma energia in ceva, erup continuu si neobosit. nu observa prea tare acel moment al incremenirii motivatiei.

daca nu ar mai exista aCEL copil din noi pe masura ce trecem prin experiente grele, nu ne-am mai suporta unii pe altii si nu ne-am mai juca impreuna decat din interese meschine, animalice, cu sila si minciuna sub frunte. o supravietuire fortata. venim pe lume pentru viata, pentru toti, apoi renuntam la inteligenta si forta pentru ca nu putem a ne elibera de frustrari. pierdem contactul cu armonia necesara unui geniu. dar numai la suprafata, undeva in adanc suntem copilul care se formeaza, un suflet ce intelege totul muteste, simte, insa se uita doar la ce are nevoie si vrea ceva.

multumesc de urari, le intorc spre tine, tu ai meritul lor, tu le-ai gandit!
0