Jurnal
neliniștea de la ora cinci
1 min lectură·
Mediu
somnul coboară din trăsura cu abur a nopții
neliniștea își ascute umerii sub o mantie nouă
visele hoinăresc clandestine
spre metropola ta cu asfaltul elastic
închis în vidul cilindric
fâlfâi larg ca o pasăre singuratică
piruete pe poante la intersecția dintre calea turzii și calea lactee
e prea devreme să scuturi cerul de fulgere îmi zic
în timp ce depărtarea cu clonț de rubin ciugulește din mugurii florilor
mi-ai lăsat o tăcere mai grea dacât plumbul
respir aer numai prin glezne
dimineților le-au crescut unghii tăișuri de când ai plecat
gâtul pâlnie îmi bolborosește o groază de întrebări
amestecate cu sânge
de luni până vineri ceasul trage de timp
lustruindu-și acele cu fâșii de răbdare
timpul se sparge ca nucile-n creier
ești bine - îmi spui - oamenii torc pe străzi ca pisicile
mașinile ciripesc la fereastră
orașul ți se desface în palmă când noaptea plesnește
și în sfârșit poți vedea de unde coboară lumina
058.330
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- heghedus camelia
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 155
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
heghedus camelia. “neliniștea de la ora cinci.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/heghedus-camelia/jurnal/14022116/nelinistea-de-la-ora-cinciComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
HCnădăjduiesc că mai știi cât contează, de la oprire și până la ultimul cuvânt, tot ce vine din partea ta. nici mie nu-mi convin gerunziile, nu fac decât să dezvăluie lipsa de suplețe a scriitorului. rigiditatea expresiei. recunosc și balastul. întotdeauna e în exces. uneori îl înlocuiesc cu altul, alteori reușesc să-l mai scot iar rezultatul e straniu și e rece. ar trebui să revin, să reformulez și nu doar aici. mulțumesc mult.
0
NMsper sa te convingi ca nu e rece, nu mereu. eu multumesc pentru ca na, dupa atatia ani, inca sunt oameni cu care se poate discuta omeneste, cald, constructiv. te provoc doar sa ai incredere in felul in care slefuiesti si sa nu crezi a priori ca rezultatul va fi rece.
0
AMcum se sparge timpul ca nucile in creier...ce ma bucur ca te-am recitit...
perspectiva ta e neschimbata...ai o vedere de jur imprejur, parca ai fi un condor.
perspectiva ta e neschimbata...ai o vedere de jur imprejur, parca ai fi un condor.
0
HCsemnul tău e mai valabil decât textul meu. mulțumesc pentru trecere și ieșirea de sub tăcere.
0
textul pare, pentru mine una, să capete limpezime (la nivel de expresie) de la jumătate încolo, dovadă stând chiar ultima strofă, închegată și curgătoare, atât ca ritm, cât și ca imagine și semnificat. ultimele trei sunt, de fapt, mai libere de complicații, iar asta nu le face să piardă din complexitate.