Hanna Segal

Dragoste cu miros de tamaie, tare ca vinul vechi, pastrat in butoaie de pe vremea cronicarilor.

Pe Luchi nu-mi permit sa-l intep nici cu penita, dara-mi-te sa-i tund rimele cu sabia. Sa curga versurile si sa spumege cuvantul ca sampania buna.

Asta da muschi poetic. Fain intrutotul.
O sa mai dau tarcoale pe la tine din cand in cand.

Dar acum intre noi, oare ce gandeste Carol Quintul la manastire? Nu e o mica ironie a vietii ca un tanar crescut in Flandra, care si-a inceput domnia inconjurat de translatori, sa-si sfarseaca zilele ca un batran calugar spaniol... Viata, ca si visele, are cateodata intorsaturi neasteptate.

Mare dreptate avea Oscar Wilde cand spunea ca oricine poate sa simpatizeze cu suferintele prietenilor sai dar numai o persoana foarte evoluata poate sa se bucure de succesele lor.

In toata sfasierea asta, ingerii si moartea se distreaza cel mai bine. Si asta face ca poezia sa se termine cu o nota de optimism, cu o cafea buna si cu un orgasm.

cel mai meserias interviu citit de mine de la o vreme incoace. atata timp cat exista dragoste cu nabadai ca aceasta, revolutia nu se va termina niciodata:)

super, super, super:)
cat vor exista oameni ca tine, prietenia va trai fericita

PS. am apreciat si umorul

poem supermeserias care nu stiu daca a licarit placut sau doar a cristalizat ca o vizualizare in winamp, in fine it was something to behold!
m-a intristat totusi spiritul agresiv in care sperantele au fost futute atat de grabnic... daca nu iti reconsideri atitudinea fata de ele, s-ar putea ca la batranete sa se intoarca impotriva ta, lipsindu-te de mijloacele necesare cumpararii de vodca pentru slujba la biserica:)

Petre,
un text bun si care ramane de actualitate, indiferent de scurgerea timpului.

mi-a placut argumentatia, chiar daca nu cred ca scaderea standardelor in materie de carturari insalubri:) de datoreaza in exclusivitatea netului si progresului tehnic... oricum, e un articol care puncteaza cu eleganta in directia pericolului si fireste, o femeie prevenita face cat doua:)

Jessy,
mersi mult. Nu traduc bre, ca nu cred eu ca ai probleme cu engleza si in plus ma leaga editorul de srvici si ma trimite la intristare (offtopic ii zice mai nou), unde e scrasnirea plomblelor si scaderea nivelului:)
As cam vrea sa vad un text marfa care contine putina araba cu o lectie de dictie:). Daca ai una idee de ras scrie si vedem noi ce iese.

Hai ca m-a distrat discutia asta in jurul Zarazei si a volumului cu pricina, desi sanse sa-l citesc aici in Canada, nema:)
Acum pareri cate capete, si fiecare intemeiata pe oaresice sentimente si/sau rationamente. Eu mi-am facut o regula din a cere parerea altora dar de a mi-o mentine pe a mea in caz ca nu concorda cu a dansilor.
Acum stateam si ma gandeam, daca toti ar fi mari clasici, ce am face cu ei, doamne iarta-ma? E loc zic eu si pentru literatura usurica, dar nu vulgara sau lispita de valoare. Literatura facuta sa ne delecteze, chiar daca n-o pastram in biblioteca timp de o viata. In plus, Bucurestiul de alta data e un subiect prea vast pentru a fi acoperit chiar de magistrul Eliade.

la buna recitire,

Un eseu interesant, intrebari legitime... dar eu cred ca e loc in capul omului pentru cel putin doua limbi vorbite/scrise/citite corect. Cel putin doua. Din pacate, unii au dificultati chiar cu limba materna, ca sa nu mai vorbim de altele, straine. Depinde de locuitorii tarilor respective sa isi cultive limba si sa isi pastreze cultura, fara a inchide portile lumii inconjuratoare.

Acum, pentru ca orice moneda are doua fete, si orice poveste cel putin doua versiuni: zilele trecute un prieten si-a dat examenul de cetatenie canadiana si imi povestea ca multi dintre cei interesati sa devina cetateni, dupa aproape 4 ani de stat intr-o tara de limba engleza, habar n-aveau de vocabular, gramatica si alte fineturi. Li s-au impartit testele si au fost rugati sa le tina cu fata in jos, pana ce se termina distribuirea lor in sala. Si, brusc, un participant a cazut cu fata in jos peste foaie:)
Daca ar fi fost si romanii la fel de galanti cu noii cetateni, cred ca ar fi existat mai putine limbi latine in ziua de azi.

n-am venit la recomandarea lui Liviu, pentru simplu motiv ca n-am stiut de ea (era mai bine daca apasa pe butonul cu plus la urma urmei:)
oricum, mi-a placut

Nane,

Citii \"viata ca-n filme\" si mult ma bucurai. Mai ales ca firma si-a propus sa imbrace in ciorapi intreaga Oltenie, ceea ce nu-i lucru putin. Mi-a placut si doctorul care se opreste fix în primul și ultimul pepene al familiei, dar m-a apucat pofta de pepene si momentan n-am decat niste struguri in frigider:)

Iti doresc sa se repete weekendul perfect cat de curand si sa ne mai zici si noua:)

drag,

Dorule,
iti tin pumnii si sper sa reusesti sa le gasesti cat mai grabnic parinti. Din motive obiective n-am cum sa te ajut de data asta, intrucat sunt la mii de km distanta. Am trecut printr-un impas similar, cand am infiat un motanel de la un coleg si motanul nostru a reactionat foarte dur. Asa ca a trbuit sa-i gasim o alta casa, intrucat, mai rar doi motani sub acelasi acoperis.
Mult noroc si mult drag,

Lory,
am citit pe nerasuflate si ce sa zic: e trist.
Fundamentalisti pe de alta parte in toate religiile. Si toti au pretentia de a ramane singurul clubusor privat slavat de Domnul in caz de apocalipsa. Noi, pacatosii, mergand la Gheena vezi doamne. Aparent, distractia va fi tot acolo si eventualitatea de a-mi petrece timpul in \"rai\" impreuna cu niste indivizi nesarati si habotnici ma sperie mai rau decat ideea de a fi impreuna cu prietenii mei, pacatosi de viatza, pe partea cealalta:)
Acum problema nasterii intr-o familie de fundamentalisti religiosi e lucru gingas. Probabil ca trebuie sa ai un caracter foarte puternic, de-a dreptul rebel, ca sa iti faci drum afara din cusca. Majoritatea oamenilor nu sunt asa, merg impreuna cu curentul si pana sa se maturizeze, s-au produs deja transformari ireversibile in personalitatea lor. Prin urmare, in momentul in care li se ofera o mana de ajutor, pot obiecta ca e dreptul lor sa o refuze si ca nu doresc sa fie hartuiti de restul societatii.
In Canada, de curand, provincia Ontario a introdus un proiect de lege care desfiinteaza tribunalele religioase si aplicarea legilor religioase. Asta o sa-i opreasca pe membrii ultrareligiosi ai tuturor comunitatilor sa mai supuna presiunilor pe cei care au ceva de obiectat in diverse probleme: abuzuri, divorturi, mosteniri. Din partea mea, sus paharul!:)
PS. Nu vreau sa se inteleaga din asta ca nu-mi pasa de Dumnezeu si ca nu dau doi bani pe religie (a mea sau a altora) ci doar ca abuzul in numele religiei nu are ce cauta in societate.

Excelenta Valeriule, ambele capitole...

...si ca sa ramanem in ton cu subiectul: fericiti cei care cauta la tine in pagina ceva bun de citit ca aceia nu vor fi prea des dezamagiti:)

Dana,

La multi ani si multa inspiratie cu care sa ne uimesti in continuare. Textele si imaginile tale raman o mare bucurie pentru mine.

drag,

cateodata nu mai vedem padurea de copaci, dar in cazul de fata, poate bietii oameni nu mai vad copacii de atata \"padure\":)

reusit catren, felicitarile mele