Jurnal de birou

Din ciclul “Cum sa dai de belea rapid și eficient”





Nimic nu îi necăjește mai tare pe inșii de la Personal decât conversația pe bază de rasă, sex, religie sau politică. Adică, ba da, există ceva care îi necăjește și mai tare: corespondența pe bază de toate astea. Dacă e un lanț de e-mailuri, aș putea să zic că participanții sunt oameni făcuți. În toate felurile în care pot fi făcuți oamenii.

De fapt corespondența bazată pe astfel de lucruri păcătoase e destul de amuzantă, dacă sunt respectate urmatoarele condiții:
Unu: să nu afle cei de la Personal
Doi: să participe la ea oameni care se cunosc binișor și au obrazul ca talpa
Trei: să fie făcută cu tupeu și imaginație
Patru: să nu afle cei de la Personal

Cei care nu respectă aceste condiții (în special punctele unu și patru) riscă să servească drept pildă celorlalți colegi, care vor fi instruiți astfel în mod amuzant asupra pericolelor rasismului, sexismului și intoleranței politico-religioase.

În fine, într-o zi cu soare a fost angajat la noi în firmă, un desenator mic, drăgălas și cu limba despicată, pe numele lui Binh Hoa. Instantaneu a fost încolțit de haită și supus la tot felul de hărțuieli prietenoase, referitoare la nume, aspect, nație, preferințe sexuale, culinare și de care or mai fi. Băiat dezghețat, s-a prins la fel de repede că micul nostru grup, deși compus din țărani rasiști, nu e chiar atât de oribil pe cât pare la prima vedere. Și cum în viață e mai frumos să dai decât să primești, a început să dea și el cu barda în stânga și în dreapta. În consecință l-am adoptat în sânul nostru și o vreme toate ne-au mers din plin.

La vreo lună și ceva, ieșim cu toții în oraș la prânz și când ne întoarcem, ca să punem puțin sângele în mișcare, ăsta mic ne propune o întrecere sportivă. Adică ne trimite un mail intitulat “Muie” cu conținutul: “ Albiturilor, hai sa va fac un ping-pong” (întâmplător, în sala de mese există o masă de ping-pong, care servește pentru defularea pornirilor criminale).
Îi trimit repede un răspuns laconic Re: Muie “Daca vrei să mori în chinuri, apari acolo.” Pe care evident îl împrăștii și către ceilalți. Uite, zic, ce nepoliticos e baiatul ăsta. De-a dreptul un rasist. Uite ce nepoliticos ești zic si ceilalți. Rasistule! De ce îi faci pe colegii tăi albituri? Muie și ție și revizuiește-ți limbajul.

Evident, în lipsă de ocupație (masa de ping-pong era abuzată de alții) și cu jumătate din pauza de prânz încă la îndemână, mailul s-a răspândit ca gripa-n găini. În curând un grup de caucazieni ațâțați a început să tune și să fulgere împotriva discriminării de care dau dovadă asiaticii la locul de muncă.
Fw: Fwd: Fwd: Muie “Mostră tipică de rasism vietnamez. Dacă nu luăm măsuri maimuțel se suie în capul nostru.”
Re: Fw: Fwd: Muie “Daca tu mă mai faci albitură, Bean Whoa, te fac pachețel de primăvară!”
Re: Re: Fw: Muie “Ca să știi și tu, nu toți caucazienii suntem albituri! Eu mă bronzez de trei ori pe săptămână.”
Re: Re: Re: Muie “De ce generalizezi fraiere, eu sunt corcitură. Poate îți rad și una peste pupătoarea aia de mafiot.”
Fw: Re: Fw: Muie “He, he. Budiști sau comuniști, galbenii tot nu apreciază democrația.”

Moment în care un suflet nevinovat a avut inspirația să intervină, în persoana colegului nostru mongol, Timur. Vrând probabil să ne facă o bucurie și urmărind să se disculpe, ca budist asiatic și democrat, a adăugat în coada listei de Fw: Fwd si Re: Re
“Îmi pare rău, nu numai cu voi are ce are. Dacă vreți să știți și pe mine mă face mongol împuțit.”
Dupa care a forwardat mailul proiectantei de peste drum de biroul lui. Sau cel puțin a crezut ca îl trimite într-acolo.

Restul după-amiezei noastre s-a desfașurat într-un mod foarte antrenant, dând cu subsemnatul la personal și încercând să îi explicam fiarei cu același nume că totul a fost o glumă nevinovată și că Binh e fratele nostru din altă viață cu care am fost reuniți după grele încercări. Evident, fiara nu s-a lasat dovedită și a făcut un proces verbal, ca sa aibă ce atașa la dosar. Apoi ne-a frecat cu voioșie ridichea despre folosirea mailului la locul de muncă și despre bucuriile toleranței între colegi. În plus a decis să-i extinda păcătosului Binh perioada de probă de la trei luni la șase și să-l pună sub microscop de trei ori pe zi… norocul nostru că, între timp a gasit un post mai bănos la concurență și ne-a părăsit. Fiara, firește.

Cât despre Timur, a avut proasta inspirație să lipsească odata din birou fără să-și închidă calculatorul. Nu cine știe ce, dar suficient ca șefa lui să primească mesajul ăsta:

“ Vreau să-ți fac toate plăcerile și să-ți pup fundulețul îmblănit. Dacă n-ai avut niciodată un mongol la pat, încearcă-mă și n-o să-ți pară rău.”