Poezii

oricine trebuie/are nevoie măcar puțin să rămână la suprafața *** voi nu știți că fericirea se transformă întotdeauna într-o veghe continuă ca nimeni să nu-ți ia ce ești. lumea voastra e

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

1

Ziua și noaptea să se zbată în aceeași unitate de timp, să devină două axe perpendiculare - cerul să fie cea mai mare Cruce! Pământul - cel mai înalt Golgota!

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

2

în final vom face poze să spunem am trăit secundele de acolo cu aparatul îndreptat spre trecut am surprins binele răul zâmbind fals prin pupilele cu sclipiri de plastic am făcut

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

6

nu-mi plac vecinii băncile cu vopseaua râcâită aproape rupte din fața blocului nu-mi plac mașinile mici albe sau negre panourile publicitare viața mea mult prea înaltă vreau să trăiesc pe

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

8

Văd lumea prin ochii altcuiva: verdele lor nu-mi mai aparține de mult, altcineva ar trebui să simtă zbaterile deznădăjduite. Mă aștept uneori să-i simt căzând spre locul părăsit; probabil

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

3

O frunză se naște în eternitate. Toamna cade în infernul sufletelor pline de păcate biodegradabile roșii și galbene, primăvara prinde aripi din nou verzi și o găsești în același loc, pe

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

5

Nu mă lăsa să dorm, trezește-mă! Atunci când visez vreau să fiu trează, cu ochii deschiși spre lumina albă a lunii, cu mâinile perfect întinse. Aprinde lampa, visul meu se

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

1

Citindu-mi sufletul deschis ca pe o carte, filă cu filă- respirare-ntretăiată în căldura de cristal a nopții- m-am prelins pe țărmul mării, m-am tăiat în colț de stea. Dimineața mi-a bătut în

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

4

Ce poate fi mai frumos decât nemărginirea unui gând scrijelit pe o piatră de cer? Te întreb, dar îmi întorci atent privirea- să n-o frângi cu mâna ta- și-o aduci încet spre ochiul

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

6

Flori pe masă...și în suflet Înfloresc din nou iubiri Peste vechile trăiri... Primăvara vin cocorii, Gânduri se întorc acasă Și pe prispa amintirii Nici de timp nu ne mai pasă... Iarba verde

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

0

Ieri a fost o zi... Soarele a surâs câmpia și a ars timpul ca pe un morman de frunze uscate, la rădăcina butucănoasă a unui copac... Ieri a plouat ca vara, ieri a plâns cu secunde; a

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

0

Nu privi acum în urmă Căci în fața ta renaște universul Cum un soare nou răsare Peste-o lume care moare… Căci în fața ta și timpul S-a oprit acum în loc Ca și cum secunda de un toc Și-ar

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

0

Bate vântul... și în bătaia lui mă simt mai ciudat decât s-ar simți o frunză în zborul spre finele toamnei... Sunt singură... și nu credeam că liniștea mi-era amică pe astă lume plină de

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

1

Oare știi că de când ai plecat Simt durerea la fiecare pulsare a sângelui, Iar orice gând mi se zbate tragic În viziunea părăsirii?… Și orice secundă a devenit de atunci O mare pierdere a

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

0

Haideți să privim cum trece timpul Ca și cum am privi un apus de soare Spre noi lumi de întuneric, Ca și când nici n-ar trece peste noi! Haideți timpului să-i măsurăm secundele Cum am măsura

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

1

Plouă! Plouă demult, Plouă nesătul… Plouă de parcă de mii de ani Încoace n-a mai plouat! Iar lumea-nghițită de stropii de ploaie Pășește-afundată-n bălți și-n noroaie… Umbrele de ploaie vechi,

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

3

O prezență solitară din fantasmele trecute Ce ne dă mereu târcoale în secundele tăcute, Ce pândeșste o greșeală să sugrume-o viață-ntreagă, Ce se-arată-n taină,numai gândul să o înțeleagă… O

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

0

Dorința Vreau să fiu liberă Și gându-mi dornic de zbor Să mi se-nalțe în văzduhul înstelat Al unei nopți cu lună plină, Fără mustrarea că s-a avântat prea sus, Mult prea sus pentru lumea

GIGrigoras Ruxandra Ileana

0

0