Tudor Negoescu, Aleksandar Stoicovici și Cosmin Soameș – în ultimul număr “Banat”

La lansarea în marea aventură a pieței publicațiilor literare românești, orice revistă de profil se simte nevoită să clameze câteva principii, printre care cel dintâi este deschiderea față de creatorii tineri sau din alte zone ale țării. De obicei, acesta este și primul principu încălcat. Fără a-și face o “Ars poetica” din deschiderea sa, revista culturală “Banat”, ce apare la Lugoj, sub egida cenaclului omonim, chiar practică această politică de deschidere. Așa cum semnalam și în articolele precedente, “Banat” a manifestat un interes constant pentru publicarea unor autori valoroși, inclusiv de pe site-ul Agonia.net. Nici acest număr (primul din 2005) nu face excepție. Aleksandar Stoicovici din Moldova Nouă, un poet tânăr și talentat, se află la ora debutului în revista “Banat”, cu un grupaj de poeme: “În umbra aripilor care tac”, “Exilul zborului sau despre transformarea oamenilor în păsări”, “Pescarul cu degete de argint”, “Drumul de la fericire la tristețe” și “Pelerinaj spre lumină” (aici se cuvine un gând bun și pentru poeta Anca Anghel Novac, prietenii știu de ce). Tudor Negoescu se află la a doua apariție în paginile publicației bănățene. El ne propune o dezbatere pe tema “Romanul de mistere – o specie pe nedrept ignorată”. În fine, cunoștința noastră mai veche, timișoreanul Cosmin Soameș, continuă seria aforismelor începută în ediția precedentă. Interviul din acest număr este unul de excepție: o convorbire cu maestrul Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, timișorean de origine. Dialogul a fost realizat la Viena de către prof. dr. Dorin Păcurar, cel care semnează și o spumoasă rubrică intitulată “Shopping muzical vienez” – care putea fi intitulată și “Aventurile unui meloman” într-o mare capitală culturală a Europei. La rubrica “O carte în discuție”, poetul Ioan Ardeleanu și prozatorul Constantin Buiciuc dezbat lumea halucinantă a romanului lui Ion Scorobete, “Îngerul de faianță” (revista reproduce și un fragment din acest roman). Criticul literar Lucian Alexiu ne îndeamnă la “Ieșirea din convenții”, iar distinsul profesor craiovean Marian Barbu (pe care am avut plăcerea de a-l citi recent în “Lamura” olteană, dar și în “Dacia literară” de la Iași) ne vorbește despre misterul tipologiei epice la Marin Preda. Interesant este și punctul de vedere al lui Marius Crișan (“Totul e prea mult și prea joc”) asupra creației poetei lugojene Adriana Weimer. Vlad Riteș ne vorbește despre “Recuperarea Basarabiei”, cu referire la cartea lui Paul Goma, “Din calidor”, iar Marian Barbu revine cu “Mirajul cuvintelor din fantastic”. La secțiunea proză, timișoreanca Mihaela Christi vine în întâmpinarea cititorilor cu un text de anvergură (“Carapacea” – psalmodie), iar Cristian Ghinea propune un text ce a apărut și pe site (“Salamul lui Ceaușescu și câinele vorbitor” – fragment din romanul “Anii cinematografului”). Ela Iakab, colaboratoare permanentă la revistele “Banat” din Lugoj și “Reflex” din Reșița, face o introducere în “Lumea crepusculară a lui Ioan Matiuț”, iar Zeno Maghețiu aduce un omagiu postum lui “Grigore Bugarin – un poet pe nedrept uitat”. În acest număr mai semnează: Adrian Bucurescu, Iacob Roman, Valeriu Valegvi și Mărioara Baba Voinovici (Iugoslavia) – poezie, Tudor Călin Zarojanu – proză; prof. univ. dr. Livius Petru Bercea, Remus Valeriu Giorgioni și N. Toma – critică literară sau cronică de carte, Constantin Tufan Stan (membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România) – cronică muzicală. O ultimă mențiune pentru tălmăcirea fragmentelor de corespondență ale lui Arthur Rimbaud (aflat în Africa, într-o perioadă extem de grea a existenței sale). Traducerea îi aparține profesoarei Beatrice Stanciu și este realizată după ediția “Pages choisies” din 1955, apărută la Libraire Hachette.