Plutind prin durere-
Ochii îmi devin proiectoare
De raze, ce încălzesc pelicula
Sufletelor pierdute în neant.
Durerea lor, sfărâmată în mine…
Un alt suflet închis în neagra-i oglindă
Diferit
Creez, privind firul de fum
Ce îmi iese din ureche,
Ce ușor plutește
Prin fața ochilori mei.
Încet lumina dispare,
Iar, firul de fum
Se despică în două fire
Care își pornesc traseul
Din ochii
Ce vreme nebună
S-aruncă spre noi,
Ce tremură luna
Ce tremurăm noi.
Și pietrele crapă
Și râul a stat,
Și mările seacă
Și vântu-a-ncetat.
Neputincioși…
Speranța ne-o pierdem
Și
Lacrima ce curge din ochiul meu
Corpu-mi eliberează,
Purtând pe umerii ei greșelile mele.
Picătura de apă ce lasă în urma ei
Numai flori de iasomie și miros de bucurie.
Este anestezicul
Pian prăfuit de trecerea anilor,
Aruncat în beciul întunecat…
Devenit, obiect de sprijin.
Pianistul îi alină durerea
Atingându-i clapele pline de praf,
Alinându-i rănile cu degetele lui.
Moment
Priveam prin ceața grea,
Ce ni-se așternea-n-față
Și,neputincioși ne vedeam sfârșitul.
Gândeam că nu există,
Realizam un neadevăr.
Incompetenți alergam...
Neștiind ce să ne facem,
Demoni ne
Dispar stele mari,
Mentori și artiști
Iar noi...
Sperăm,să ne alinăm durerea
Prin apariția unor stele mici.
Puțini au rămas,
În cercul iubitei arte
Mulți au plecat din lașitate.
Puțini mai
Trăim oniric
Regretând frumoasa realitate,
Părăsim sufletește viața
Prin apocalipsa viselor,
Vise de tranzit
Ce se scurg pe lângă noi,
Asemenea nisipului
Spulberat de vânt.
Privim luna
Stranie poveste
Însetată de dorință,
Imposibilitatea ei
Sfărâmă suflete.
Maturitate peste limită
Ne trebuie acum,
Să putem învinge
Prostia trecutului.
Schimb de cuvinte
Transformate
Stăpânirea totală
Ne controlează corpul
Încercăm s-o oprim
Dar acționăm prea târziu,
Microbul se plimbă
Prin venele noastre
Sedați parcă…
Încercăm ceva.
Negăm neputința,
Pășim tot mai
Oglinda sufletului
Îmi arată calea
Prin tărâmuri vide,
Greu de ajuns
Plutesc ușor
Captivat delirez,
Îmi continui drumul
Prin hergheliile de vise
Ce se ascund în mine,
Ușor
Divină prin faptul nașterii tale
Steaua care iți luminează chipul
Picătura de ploaie care apare la secetă
Raza de lumină reflectându-ți calea binelui
Oxigenul care te menține in viață.
Este
Sârma ghimpată
Se afundă-n piele
Sudori de sânge
Acoperă corpul albit
Intrăm într-un loc,
Un loc făra aer...
Cu pereți ce se strâng
Apărând senzația
Sufocării lente.
Ochii ne ies din
Vise plecate departe...
Stârnesc imagini negre,
Peste trecutul părasit
Invadat de un prezent sărac
Plin de capcane
Prezentul pregătindu-te
Pentru un viitor dezastruos
Plin de prieteni
Problemele mele sunt trepte,
Pe care le urc cu ușurință.
Singura treaptă pe care nu o pot urca
Este iubirea...
Iubirea e un val
Care spulberă vise...și,
Blochează rațiunea
Devenim roboți
Sunt singur pe lume
Și stau și tot aștept
S-apară o minune
Ca viața să mi-o-ncep.
Nu pot trăi în tăcere
Auzul parcă-mi piere
Iar gândul pentru tine
Tot vine de la sine.
Visez că ești cu
Lumina ce calea-mi arată,
Se stinge în tăcerea vesnic-ntunecată;
Mergând ușor pe drumuri
Cu greu găsesc prin fumuri,
Ce căutam odata...
Lumina cea curată
Ca să-mi aducă mie
Din ce în ce mai
Fericit sunt,ca te am pe tine...
Si voi fi,ca esti langa mine.
Fericit sunt,ca iubesc...
Si voi fi,ca sunt iubit.
Fericit sunt,ca ma faci tu
Si voi fi,ca reusesti cu usurinta.
Fericit
Sunt un trecator prin viata
Privitor de cer senin
Creator de ape limpezi
Saturat de praf si spini
Sufletist si tot mai sacru
Totul mi-se pare acru
Coborare prea rapida
Seara neagra si