Poveste

Trăim oniric Regretând frumoasa realitate, Părăsim sufletește viața Prin apocalipsa viselor, Vise de tranzit Ce se scurg pe lângă noi, Asemenea nisipului Spulberat de vânt. Privim luna plină Așezați în barca viselor Care ne poartă plutind Pe apele speranței, Convinși că în palma noastră Putem ține molecula întregului univers.