Fire, în poezie
Creez, privind firul de fum Ce îmi iese din ureche, Ce ușor plutește Prin fața ochilori mei. Încet lumina dispare, Iar, firul de fum Se despică în două fire Care își pornesc traseul Din ochii
GAGherasim AndreiSperanta
Pian prăfuit de trecerea anilor, Aruncat în beciul întunecat… Devenit, obiect de sprijin. Pianistul îi alină durerea Atingându-i clapele pline de praf, Alinându-i rănile cu degetele lui. Moment
GAGherasim AndreiCoșmar
Priveam prin ceața grea, Ce ni-se așternea-n-față Și,neputincioși ne vedeam sfârșitul. Gândeam că nu există, Realizam un neadevăr. Incompetenți alergam... Neștiind ce să ne facem, Demoni ne
GAGherasim AndreiPoveste
Trăim oniric Regretând frumoasa realitate, Părăsim sufletește viața Prin apocalipsa viselor, Vise de tranzit Ce se scurg pe lângă noi, Asemenea nisipului Spulberat de vânt. Privim luna
GAGherasim AndreiRegret
Stranie poveste Însetată de dorință, Imposibilitatea ei Sfărâmă suflete. Maturitate peste limită Ne trebuie acum, Să putem învinge Prostia trecutului. Schimb de cuvinte Transformate
GAGherasim AndreiCunoaștere imposibilă
Oglinda sufletului Îmi arată calea Prin tărâmuri vide, Greu de ajuns Plutesc ușor Captivat delirez, Îmi continui drumul Prin hergheliile de vise Ce se ascund în mine, Ușor
GAGherasim AndreiUnica comoara
Divină prin faptul nașterii tale Steaua care iți luminează chipul Picătura de ploaie care apare la secetă Raza de lumină reflectându-ți calea binelui Oxigenul care te menține in viață. Este
GAGherasim AndreiLumina
Lumina ce calea-mi arată, Se stinge în tăcerea vesnic-ntunecată; Mergând ușor pe drumuri Cu greu găsesc prin fumuri, Ce căutam odata... Lumina cea curată Ca să-mi aducă mie Din ce în ce mai
GAGherasim Andrei