"Infinitul caută îmbrățișarea finitului și finitul
caută să se piardă în infinit" - Tagore -
cu îmbrățișări din raze albastre,
ți-am pictat formele în culori și senzații
mângâiate prin pensula
- de la un sentiment al vinovăției, o noapte în vis,
trecând pe acolo fără să-mi găsesc un timp
ca să trec, să le văd…
!Oh, marea mea problemă existențială!
sentimentul care mă
mi-am pus în pocal o grăsuță,
așa ca o geamănă, să respirăm împreună
din speech-ul meu din seara asta
al unui tom nescris în rugăciune
îndes cu nesaț amprentelor trăiri
într-un sac peticit cu
pe traverse de noroi -
așa fain ondulează în cânt
gleznele bivolițelor -
sub degetele firave
de pe clapele pianului.
în gândul puștiului murdar
ce împinge cu bota
ciurda flămândă
de
- tropot de copite,
granit pe caldarâm -
mă întreb uneori
pe mine însumi,
hoinărindu-mă
prin cartierele golite de inimi,
dar cine oare să-mi răspundă
cuvintelor mele surde? -
mi-am asortat
Dragii noștri
În primele mele rânduri de scrisoare
vă transmit pe această cale
că sunt sănătos și am ajuns cu bine,
ceea ce vă doresc și vouă…
- vă scriu de aici, de la marginea
zăvorul intrării era închis
de Archaeidae prin urzeala lor de mătase argintie,
dincolo de prag, parcă după-un veac aproape întreg,
mă aștepta oglinda cu rama vopsită
egoistele gânduri m-au lăsat somnului pradă,
iar somnul m-a pus zălog visului,
visul, plutind ca un vultur prometeic
și-a înfipt ghearele în irișii ochilor mei
iar ciocul, arcuit ca al nopții
În fiecare noapte
ești
unică,
prin chipul și sufletul tău.
revăd
trecutele nopți –
gemene oarecum,
lacrimi jilave
înghețate în brumă,
perlate în rouă.
agăț
sasăul albastru-pur
de
nu vreau să te sufoc
ci dimpotrivă să te las
să zburzi ca un mustang...
cu aripi -
- un fluture albastru
plecat din primăvară
ca să-și întindă
fain aripile-n soare
însetat de viață, de
Stă amintirea-n curte singură, tăcută, lângă fântâna știrbă
de pietrele desprinse din liantul palid, plecate spre izvor;
Cu țoale în culori de malachit, un brotac eșuat pe-un putregai,
cu
busolă -
rătăciri, îmbrățișări sub umbre de ramuri,
ridicate spre ceruri de iriși albaștri-căprui,
mere în pârg ce așteaptă să fie gustate,
în iarba uscată, unele scăpate liber, altele
- Recomandări pentru înscrierea de texte:
◦d. Nu introduceți mai mult de trei texte de aceeași natură pe zi. În cazul în care introduceți masiv texte în site, riscați ca textele să ajungă
august-
cărarea șerpuită din grâu îmi poartă pașii,
peste cocoașa dealului spre casa bunicilor,
arunc copilărește cu bulgări de pământ spre cer,
stoluri de vrăbii se răsucesc în zbor ca
GP